Mituri si tendinte pe piata muncii

autor: Nicolae I. POPESCU

Mituri despre piata muncii

Sa incercam sa demolam un prim mit: cum sunt ofertati specialistii rari. Pentru cati bani in plus pleaca la alta companie. In realitate, companiile ofera specialistilor rari maximum 30% peste cat castiga, ca sa plece de la actualul loc de munca si sa vina sa munceasca pentru ei. Informatia ne-a fost oferita de un jucator de top in piata de executive search din Romania.

Informatia darama mitul conform caruia „specialistii rari din piata schimba angajatorul pentru foarte multi bani”. O mutare la un alt job similar intr-o alta companie se face, de regula, pentru o crestere salariala de circa 15-20%, uneori si 30%, dar foarte rar pentru mai mult.

De regula, sunt ofertati in practica cu minimum 10%, ideal 20% peste salariul fix castigat in acel moment. Cu cateva exceptii. Nu este realist ca angajatii (n. red. specialistii rari) sa astepte cresteri de salariu odata cu mutarea (intr-o alta companie), de peste 30%, in principiu. Decat daca include relocari de domiciliu, familie, mediu extrem de greu cu program foarte prelungit etc., depinde, dar, in medie, aceasta este piata din punct de vedere al practicii, nu numai in Romania, ci in general.

Mit fals: headhunterul ofera candidatului peste cat e dispus angajatorul sa-l plateasca. Headhunterii nu pot oferi mai mult decat aloca angajatorii pentru ei. Firmele de recrutare nu genereaza in sine  o piata a salariilor, intrucat nici nu ar avea cum. Sunt doar intermediari in acest proces. De foarte multe ori  auzim fabulatia  aceasta cum ca headhunterii ridica artificial ofertele salariale. Nu este asa! O declara chiar firmele de recrutare insele.

Cu toate ca sunt rari, angajatorii cauta performerii cu pretentii salariale modeste. Din cauza presiunii pe costuri, dar si necesitatii de a supravietui in acest mediu dificil de business, an-gajatorii vor cei mai stabili, cei mai de incredere, cei mai experimentati, cei mai flexibili, cei mai „imposibil” de gasit oameni, dar cu cele mai mici pretentii salariale.

Expertiza nu e de ajuns. Angajatorii cauta generali de criza. In acest moment in Romania se cauta lideri, oameni dinamici, capabili sa genereze rezultate rapide, sa actioneze rapid, sa isi asume riscuri calculate si sa nu piarda timpul si banii organizatiilor. Se cauta „generali de criza”, razboinici, luptatori, cu un management bine dezvoltat al oamenilor, al riscului si de schimbare.

Recrutarea si selectia au devenit extrem de usoare, iar candidatii valorosi (si ieftini pe deasupra) sunt foarte accesibili tuturor firmelor. Recrutarea cu siguranta a devenit mai usoara, anunturile de joburi avand chiar si mii de aplicanti. In acest context, insa, selectia a devenit un cosmar! Sa procesezi atatea aplicatii, in marea lor majoritate putin relevante, nu este tocmai o usurare a muncii unui specialist HR.

Privitor la valoarea ieftina si accesibila, trebuie sa precizam un lucru celor care sunt implicati in recrutare si selectie: ne raportam la o baza de candidati mai mare decat anul trecut! Doar ca acum, unii au devenit mai vizibili recruiterilor care nu au avut acces la ei.

Este interesant ca, in conditiile in care invatamantul romanesc este intr-un vadit declin, iar companiile nu investesc mai nimic in dezvoltarea profesionala, asteptam ca o criza sa aduca la suprafata valoarea. Care valoare? Cea pe care cu maxima parcimonie o cream?

Mai mult decat atat, candidatii valorosi, care sunt minoritari, sunt mai prudenti si nu vor sa isi schimbe jobul in conditii economice agitate. La randul lor, candidatii-lupi, care pana acum isi declarau vadit dezinteresul fata de un salariu sau fata de o firma, si-au imbracat haina de miel, incercand (si reusind in ochii mai putin experimentati) sa para altceva decat sunt de fapt.

Datorita crizei, angajatii sunt foarte motivati si isi fac treaba mai bine. Majoritatea angajatilor este coplesita de informatiile controversate, de disparitia colegilor de birou, de incertitudinea zilei de maine. Spaima si motivatia nu sunt chiar doua lucruri similare: una este sa-ti faci treaba mecanic, de frica, si alta este sa muncesti cu adevarat motivat, cu motoarele turate la maximum. Poate ca diferenta este prea subtila la nivel de activitati zilnice ca sa poata fi sesizata, la nivel de rezultate insa devine evidenta.

Fluctuatia de personal a scazut si sensul este altul: iesirile sunt mai mari decat intrarile. Bine ai venit organizatie performanta! O fluctuatie de personal scazuta datorita unui context incontrolabil nu reprezinta neaparat un semn de sanatate organizationala. Frica si prudenta nu sporesc performantele, ci doar angoasa si munca mecanica, repetitiva, rutiniera.

(Citeste mai mult in revista „Raporturi de munca“ nr. 7/2013 – editata de
Grupul de presa si editura „Tribuna economica“ – Decanul presei economice romanesti)

Comentariile sunt inchise.