In aceeasi zi in care Azerbaidjan a sarbatorit predarea luptatorilor armeni separatisti in Nagorno-Karabah, multi din capitala regiunii separatiste si-au petrecut seara aruncand teancuri de hartie pe foc.
„Unul dintre principalele lucruri pe care le faceau oamenii in Stepanakert era sa arda toata documentatia posibila care ar putea deveni dovezi pentru autoritatile azere ca ei personal fac parte din guvernul de facto”, Olesya Vartanyan, analist principal al Crisis Group pentru Caucazul de Sud. a spus CNN.
„Ei cred ca acest lucru ar putea duce la persecutia lor”, a spus ea.
Este posibil ca incetarea focului sa fi pus capat celui mai recent conflict scurt, dar sangeros, luptat pentru controlul regiunii, dar exista temeri ca un nou dezastru umanitar abia incepe. Azerbaidjanul a spus ca intentioneaza sa „reintegreze” Nagorno-Karabah, dar cum se intampla acest lucru fara un exod in masa al celor peste 120.000 de etnici armeni din regiune sau fara sa fie comise violente impotriva celor care raman si incearca sa reziste guvernarii azere, nu este clar.
Azerbaidjanul a declarat ca a recastigat controlul deplin asupra Nagorno-Karabah, o enclava etnic-armeana din granitele sale, dupa ce a lansat marti un atac fulger de 24 de ore, care a ucis cel putin 200 de persoane si a ranit multe sute. Oficialii din Karabakh au spus ca fortele lor sunt depasite numeric si nu au de ales decat sa se predea.
Nu este inca clar daca acest lucru duce la o pace durabila. Nagorno-Karabakh este considerata la nivel international parte a Azerbaidjanului, dar de zeci de ani a fost sub controlul separatistilor armeni. Armenia si Azerbaidjan au purtat deja doua razboaie pentru Nagorno-Karabah de la prabusirea Uniunii Sovietice, iar acordurile de incetare a focului dintre ele s-au dovedit fragile.
In timp ce aceasta incetare a focului ar fi salvat Karabakh de tipul de baie de sange vazuta in razboaiele anterioare, a schimbat complet vietile etnicilor armeni din regiune, care se confrunta acum cu un viitor incert. In timp ce incetarea focului din 2020 a cerut ambelor parti sa-si depuna armele, acordul de miercuri a fost mult mai cuprinzator. Biroul prezidential al Nagorno-Karabah a declarat ca a fost de acord cu „dezarmarea completa a fortelor sale armate”.
Dar oficialii de la Baku au cerut mai mult, cerand „dizolvarea regimului marioneta” din Nagorno-Karabah, care de decenii este condus de un guvern de facto nerecunoscut de Azerbaidjan sau de nicio alta tara, inclusiv Armenia.
Presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a fost mult timp explicit cu privire la alegerea cu care se confrunta oficialii din Karabakh. Intr-un discurs rostit in mai, el le-a spus armenilor din Karabakh ca trebuie sa „isi indoaie gatul” si sa accepte integrarea deplina in Azerbaidjan. Baku a trimis reprezentanti sa se intalneasca cu oficialii Karabakh in orasul Yevlakh, joi, „pentru a discuta probleme de reintegrare”.
Au fost facute publice putine detalii despre intalnire, inaintea careia Aliyev a spus despre armenii din Karabakh ca „toate drepturile lor vor fi garantate”. Delegatia azera a spus ca discutiile au fost „tinute intr-un mediu constructiv si pozitiv” si s-au concentrat pe situatia umanitara, in special pe nevoia de combustibil si alimente.
„Solicitarile lor au fost bine primite. Vor fi furnizate sistemele de incalzire ale gradinitelor si scolilor, asistenta medicala de urgenta si echipamente de stingere a incendiilor, combustibil si ajutor umanitar”, a precizat delegatia, potrivit agentiei nationale de presa AZA.
Exista insa temeri cu privire la ceea ce presupune „reintegrarea”. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan si expertii internationali au avertizat in mod repetat despre riscul curatarii etnice a armenilor din enclava.
Secretarul general al ONU „ramane profund ingrijorat de impactul escaladarii asupra situatiei umanitare”, a declarat joi un inalt oficial politic al ONU, Miroslav Jenca, intr-un discurs la Consiliul de Securitate al ONU.
Incapabil sa plece
Nagorno-Karabah a fost blocat de noua luni. In decembrie 2022, activistii sustinuti de Azerbaidjan au stabilit un punct de control militar de-a lungul coridorului Lachin, singura ruta care leaga Armenia de regiune, impiedicand importul de alimente si provocand temeri ca locuitorii ar fi lasati sa moara de foame.
Blocada a impiedicat, de asemenea, organizatiile umanitare si mass-media straina sa acceseze regiunea, ceea ce inseamna ca este dificil sa se verifice in mod independent rapoartele despre alte atacuri azere si despre miscarea populatiei armene.
Siranush Sargsyan, jurnalist din Nagorno-Karabakh, a declarat pentru CNN ca a putut auzi joi bombardamente „intensive” dintr-o suburbie din Stepanakert, in timp ce negocierile dintre oficialii din Karabakh si Baku erau in desfasurare. „Majoritatea populatiei era in panica, alerga si speriata”, a spus ea.
In urma armistitiului, mii de locuitori din Karabakh au fugit la aeroport, unde trupele ruse de mentinere a pacii au o baza.
Sargsyan a mai spus ca „sunt peste 20 de sate asediate” in zonele mai rurale din Nagorno-Karabah. „Nu exista electricitate si conexiunea telefonica nu functioneaza, asa ca nu stim daca rudele noastre sunt in siguranta.”
Olesya Vartanyan a spus ca miscarea trupelor azere in aceste zone a stramutat mii de oameni. „Acesti oameni nu au unde sa locuiasca. Multi dintre ei sunt pe strazi”, a spus ea.
In timp ce multi armeni, temandu-se de o escaladare ulterioara, s-au hotarat deja sa plece, Vartanyan a spus ca nu este clar cine va organiza rute in afara tarii, daca blocada din Lachin va fi in sfarsit ridicata. „Va fi trupele rusi de mentinere a pacii, CICR sau vor fi autoritatile azere?” ea a spus.
„Atunci, inseamna ca oamenii vor trebui sa treaca prin tabere de filtrare? Si atunci vor fi retinuti oamenii – de exemplu, barbatii locali care au luat parte la lupte in trecut sau cei care faceau parte din autoritatile locale de facto?” ea a intrebat. “E dezordine.”
De asemenea, nu este clar unde vor calatori armenii din Karabakh, daca vor putea incepe evacuarile.
„Guvernul Armeniei nu urmareste stramutarea armenilor din Nagorno-Karabah si considera ca drepturile armenilor din Nagorno-Karabah de a trai in siguranta si demn in casele lor trebuie garantate”, a declarat joi biroul lui Pashinyan presei de stat Armenpress. . Dar, daca acest lucru este „imposibil, vor fi luate deciziile necesare”, se mai spune in declaratie, fara a adauga alte detalii.
‘Aceasta este casa mea’
Farid Shafiyev, presedintele Centrului de Analiza a Relatiilor Internationale din Baku, a declarat pentru CNN ca alegerea cu care se confrunta armenii care au ales sa ramana este clara.
„Cei care nu vor sa accepte jurisdictia azera, trebuie sa plece. Cei care ar dori sa ramana si sa primeasca pasapoartele, sunt bineveniti sa ramana”, a spus Shafiyev, al carui centru a fost implicat in planurile lui Baku de „reintegrare”.
Intrebata daca va incerca si ea sa evacueze, Sargsyan a spus ca vrea sa ramana in Stepanakert cat mai mult posibil. „Dar daca vor ataca din nou, nu stiu ce vom face”, a spus ea. „Ceea ce stiu este ca nu pot avea incredere in ei, in promisiunile lor false.”
Dincolo de incercarea imediata de a oferi adapost si alte ajutoare miilor de armeni care incearca sa fuga Nagorno-Karabah, exista intrebarea cum intentioneaza Baku sa dizolve institutiile existente in regiune si sa-si ridice propriile institutii.
„Aceasta este o entitate care s-a autoguvernat ca stat de facto. Inainte de aceasta, a facut parte din Azerbaidjanul sovietic. Are o experienta si o practica foarte indelungata a autonomiei”, a declarat pentru CNN Anna Ohanyan, un cercetator senior in programul Rusia si Eurasia de la Carnegie Endowment for International Peace.
Ohanyan a avertizat ca incercarea de a darama institutiile existente, despre care Baku a sustinut ca intentioneaza, ar fi „un atac asupra capacitatilor de consolidare autentica a pacii pe parcurs. Daca Azerbaidjanul ar fi fost sincer in ceea ce priveste integrarea, ar exista o oarecare integrare a acestor institutii.”
Mai grav, Ohanyan a avertizat ca „nu exista nicio indoiala” ca Azerbaidjanul va folosi forta, daca armenii din enclava ar refuza sa accepte cetatenia azera.
„Daca comunitatea armeana nu va pleca, dar nici nu va lua pasapoarte azere, cred ca practic ar fi sinucigas”, a spus Ohanyan pentru CNN.
Cel mai bun scenariu, potrivit lui Ohanyan, ar fi „un sat Potemkin… pentru a continua sa lumineze Occidentul”, referindu-se la asezarile false folosite candva pentru a impresiona imparateasa rusa Ecaterina cea Mare.
„Dar pe termen lung, cred ca va exista un impuls sistematic, o inginerie demografica continua pentru a impinge comunitatile armene in afara regiunii.”