Rezerva Federala a anuntat miercuri o noua crestere a ratei dobanzii cheie cu 0,75% pentru a ajuta la combaterea inflatiei si pentru a mentine cresterea preturilor sub control.
Este pentru a patra oara la rand cand Fed a majorat dobanzile cu 0,75% si a sasea crestere a dobanzilor din an. Fed spera ca, prin cresterea ratei dobanzii, poate incetini economia si poate determina scaderea preturilor.
Dar cum face exact asta cresterea ratelor dobanzilor?
Cand obtineti un imprumut de la o banca – de exemplu, cand cumparati o casa – o rata a dobanzii este atasata la acel imprumut. Rata dobanzii este pretul pe care il platiti pentru a imprumuta banii.
Bancile trebuie sa imprumute si bani. In loc sa se imprumute direct de la alte banci, se uita la Rezerva Federala – banca centrala a Americii. Rolul sau principal este de a oferi un sistem financiar sigur si de incredere pentru SUA prin mentinerea conturilor de depozit pentru banci.
Atunci cand bancile trebuie sa imprumute bani, se uita la alte banci care au conturi de depozit la Fed care ar putea avea un excedent.
Si la fel ca in cazul oricarui alt imprumut, bancilor li se percepe o dobanda pentru imprumutul de bani. Este acest procent, cunoscut sub numele de rata fondurilor federale, pe care Rezerva Federala il ajuta la stabilirea cu anunturile sale privind rata dobanzii.
Modul in care rata fondurilor federale influenteaza anumite parti ale economiei
Dar cum ar putea o dobanda sa aiba atat de multa influenta asupra economiei in general?
Bancile transfera clientilor costul unei rate de fonduri federale mai mari atunci cand acesti clienti doresc sa acceseze produse obisnuite de creditare.
Cel mai bun exemplu este rata principala. Aceasta este rata dobanzii pe care bancile le percep debitorilor cei mai solvabili, cum ar fi marile corporatii. De cateva decenii, regula generala a fost ca rata principala este echivalenta cu rata fondurilor federale plus 3%. Deci, cu noua rata tinta a fondurilor federale la 3% si 3,25%, noua rata principala la intervalul superior ar fi la 6,25%. Diferenta procentuala ar trebui sa acopere costul procesarii unui imprumut bancar.
Modificarile ratei de baza, la randul lor, cresc costul imprumuturilor pentru toate celelalte produse de imprumut, cum ar fi achizitiile imobiliare si de vehicule, precum si datoria revolving, cum ar fi cardurile de credit. De joi, ratele creditelor ipotecare urca peste 6%.
Dupa cum spune teoria, daca este mai scump sa imprumuti bani sau sa ai un sold pe un card de credit, consumatorii vor cheltui mai putin. Cand cheltuielile scad, cererea va scadea si, in cele din urma, va scadea si pretul bunurilor de zi cu zi.
Exista insa un risc. Economistii avertizeaza ca combinatia dintre costurile mai mari ale imprumuturilor, inflatia ridicata si cresterea mai lenta ar putea duce economia SUA intr-o recesiune. Deci, responsabilitatea Rezervei Federale este de a-si alege cu grija miscarile.
Cresterea dobanzilor chiar functioneaza?
Presedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat ca incearca sa alinieze cererea mai mult cu oferta. Dar lantul global de aprovizionare pentru o gama larga de produse a fost sever constrans de-a lungul pandemiei, in parte din cauza politicilor stricte de Covid-19 din China, de unde provin multe bunuri produse in masa.
Razboiul in curs din Ucraina a afectat negativ aprovizionarea globala cu alimente, pe langa resursele de petrol si gaze naturale de care depinde in mare masura Europa.
Deci, s-ar putea sa fie atat de multe pe care Rezerva Federala le poate face cu instrumentele pe care le are la dispozitie.
„Inflatia marfurilor este o problema comerciala si de geopolitica care este controlata de guvern in ansamblu si nu de Fed”, a declarat Derek Tang, economist la LH Meyer Inc., un grup de consultanta macroeconomica.
„Va trebui sa ne uitam la Casa Alba si la Congres pentru a actiona in privinta acestor probleme, fie ca asta inseamna sa negociem acorduri cu alte tari pentru a ne asigura ca avem o aprovizionare mai buna sau ca avem mai mult acces la aprovizionare”, a spus Tang.
