Luptele de la granita dintre Armenia si Azerbaidjan au ucis aproximativ 100 de soldati, deoarece atacurile de ambele parti au alimentat temerile de izbucnire a ostilitatilor mai largi intre adversarii de multa vreme.
Armenia a declarat ca cel putin 49 dintre soldatii sai au fost ucisi; Azerbaidjanul a spus ca a pierdut 50.
Escaladarea varsarii de sange vechi de decenii intre tarile din sudul Caucazului a alimentat temerile ca un al doilea razboi cu drepturi depline ar putea izbucni in lumea post-sovietica, pe langa invazia Rusiei in Ucraina.
Armenia a declarat ca mai multe orase din apropierea granitei cu Azerbaidjan, inclusiv Jermuk, Goris si Kapan, au fost bombardate la primele ore ale zilei de marti si ca a raspuns la ceea ce a numit o „provocare pe scara larga” a Azerbaidjanului.
La randul sau, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat ca raspunde unei „provocari pe scara larga” a trupelor armene pe care le-a acuzat ca au plantat mine si au tras asupra pozitiilor militare azere.
Rusia, care a mediat in trecut intre fostele republici sovietice, a declarat ca a reusit sa opreasca luptele mai tarziu, marti, desi au existat rapoarte despre ciocniri in curs.
„Ne asteptam ca un acord la care sa ajuns ca urmare a medierii ruse cu privire la incetarea focului… sa fie indeplinit in totalitate”, a declarat ministerul rus de externe intr-un comunicat, adaugand ca este „extrem de ingrijorat” de ultimele lupte.
Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, a spus mai tarziu ca este ingrijorat ca Rusia ar putea incerca sa „agite oala” dintre Armenia si Azerbaidjan, adaugand ca Moscova si-ar putea folosi influenta in regiune pentru a ajuta la „calmarea apelor”.
Premierul armean, Nikol Pashinyan, a acuzat Azerbaidjanul ca ataca orasele armenesti pentru ca nu a vrut sa negocieze statutul Nagorno-Karabah, o enclava care se afla in interiorul Azerbaidjanului, dar populata in principal de etnici armeni.
„Intensitatea ostilitatilor a scazut, dar atacurile pe unul sau doua fronturi din Azerbaidjan continua”, a spus Pashinyan intr-un discurs in parlament. „Pentru moment, avem 49 de [trupe] ucisi si, din pacate, nu este cifra finala.”
Azerbaidjanul, care a acuzat Armenia ca desfasoara activitati de informatii de-a lungul granitei si ca misca arme, a declarat ca pozitiile sale militare au fost atacate de Armenia.
In timpul razboiului de sase saptamani din 2020, Azerbaidjanul a recuperat zone largi din Nagorno-Karabah. Conflictul din toamna a ucis peste 6.600 de oameni si s-a incheiat cu un acord de pace intermediat de Rusia.
Atat Rusia, cat si SUA au cerut lui Baku si Erevan sa respecte retinerea.
„Asa cum am clarificat de mult timp, nu poate exista o solutie militara pentru conflict”, a spus Blinken intr-o declaratie anterioara. „Solicitam incetarea imediata a ostilitatilor militare.”
Rusia, care opereaza o baza militara in Armenia, a trimis mii de trupe de mentinere a pacii in regiune in 2020. Moscova este un agent de putere cheie in regiune si un aliat al Erevanului prin Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO), condusa de Moscova, care sa reunit la Marti pentru a discuta situatia.
Ministrii apararii din Armenia si Rusia au vorbit marti dimineata si au convenit sa ia masuri pentru stabilizarea situatiei de la granita.
Turcia, un sponsor politic si militar de lunga durata al Azerbaidjanului, a acuzat Armenia ca este responsabila pentru izbucnirea luptei si a indemnat Erevan sa negocieze.
„Armenia ar trebui sa-si inceteze provocarile si sa se concentreze pe negocierile de pace si pe cooperarea cu Azerbaidjan”, a scris ministrul de externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, dupa un apel telefonic cu omologul sau azer, Jeyhun Bayramov.
Franta a spus ca va cere Consiliului de securitate al ONU – al carui presedintie detine in prezent – sa dezbata conflictul. Biroul lui Emmanuel Macron a declarat ca presedintele a sustinut un apel cu omologul sau armean si a afirmat ca integritatea teritoriala a Armeniei merita „un respect strict”.
Charles Michel, presedintele Consiliului European, a declarat ca a luat legatura atat cu Pashinyan, cat si cu presedintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a preveni o escaladare ulterioara.
„Am nevoie de o incetare a focului completa si durabila”, a scris Michel pe Twitter. „Nu exista nicio alternativa la pace si stabilitate – si nu exista nicio alternativa la diplomatie pentru a asigura asta.”
Michel s-a intalnit cu Pashinyan si Aliyev la Bruxelles pentru discutii privind normalizarea legaturilor dintre tari, probleme umanitare si perspectiva unui tratat de pace asupra Nagorno-Karabah.
