NATO isi poate proteja membrii est-europeni impotriva unui atac rusesc, dar nu si impotriva propriilor probleme interne. Iar acestea sunt o amenintare din ce in ce mai mare, avertizeaza corespondentul DW pentru Romania, Sabina Fati.
In Conceptul strategic 2022 al NATO, Rusia este mentionata de 14 ori, iar China de 11. Acest accent puternic pus pe alianta periculoasa dintre Moscova si Beijing evidentiaza faptul ca sefii de stat si de guvern NATO sunt bine constienti de riscurile iminente pentru care trebuie sa se pregateasca urgent.
Flancul estic al NATO urmeaza sa fie consolidat in mai multe moduri. Polonia si Romania vor fi transformate in piloni esentiali ai NATO in Europa de Est. Trupele aflate sub comanda directa a SUA vor fi mutate in regiune pentru a limita Rusia. NATO va ramane, de asemenea, deschisa noilor membri si acum descrie Balcanii de Vest si Marea Neagra drept „importante din punct de vedere strategic”.
Instabilitate politica si probleme de loialitate
Noul Concept Strategic al NATO subliniaza ca alianta nu poate exclude posibilitatea unui atac la suveranitatea si integritatea teritoriala a membrilor sai individuali. Documentul prezinta abisul pe marginea caruia se afla europenii – si nu numai europenii. Siria, Coreea de Nord si Rusia au folosit deja arme chimice in ultima vreme; China si Iranul dezvolta in secret capacitati nucleare; jucatori neguvernamentali periculosi continua sa se inarmeze.
Dincolo de imaginea de ansamblu deprimanta pe care o descrie noul Concept strategic al NATO, exista mai multe amenintari interne care provin din interiorul NATO. Deocamdata, alianta nu pare sa le ia in serios. Unele tari NATO au probleme serioase cu loialitatea fata de valorile euro-atlantice. Instabilitatea politica din diferite state membre dauneaza unitatii aliantei, iar Balcanii inca se zguduiesc sub greutatea dusmanilor regionale istorice.
NATO poate sa protejeze Romania si Polonia impotriva unui atac rusesc, dar nu le poate proteja de raul pe care si-l provoaca asupra lor. In ambele state membre NATO din estul UE, sistemul judiciar a fost in mod clar subordonat politicii. Cu toate acestea, acest rau, care submineaza statul de drept, este ignorat – din cauza ajutorului indispensabil pe care Romania si Polonia il ofera Ucrainei si refugiatilor ucraineni.
Populismul si mai periculos in est
Ungaria pare de fapt mai aproape de Rusia decat de NATO. Turcia isi urmareste propria strategie de crestere a influentei atat in Orientul Mijlociu, cat si in Balcani. Bulgaria se clatina pe un balansoar instabil, pierzandu-si echilibrul de fiecare data cand se indeparteaza de Moscova. In mod similar, directia spre vest luata de Slovacia si Republica Ceha nu a fost niciodata una ireversibila. Croatia are un scaun de putere care sprijina Rusia – presedintele – si unul – primul ministru – care prefera Occidentul. Bulgaria este ocupata sa submineze Macedonia de Nord, Tirana inca viseaza la o Albanie Mare, iar politicienii Serbiei sunt oricum alaturi de Rusia. Toate aceste rupturi regionale lucreaza in favoarea Rusiei: poate starni apele tulburi si isi cauta propriile avantaje acolo.
In Romania, premierul Nicolae Ciuca, un general pro-occidental, ramane vulnerabil, in ciuda faptului ca justitia i-a venit in ajutor cand a fost acuzat ca si-a plagiat teza de doctorat. Nu numai ca statul roman devine din ce in ce mai paternalist, dar tinde si spre autocratie: mass-media si justitia, chiar si curtea constitutionala, sunt controlate de politica. Din ce in ce mai mult, modelul Ungariei lui Viktor Orban se raspandeste in alte tari.
Populismul are o revenire puternica peste tot in Europa. Dar acest fenomen este mult mai periculos in est decat in vest, pentru ca institutiile de acolo sunt inca slabe si nici macar nu au vointa de a riposta. In acea parte a continentului, democratia, pana acum, a fost putin mai mult decat un interludiu intr-o istorie dominata de dictaturi si autocratii. Intrebarea este: poate NATO sa se bazeze pe tarile care renunta din ce in ce mai mult la libertatile democratice si inabuseaza statul de drept?
