Salvatorii ucraineni participa la un exercitiu in cazul unui posibil incident nuclear la centrala nucleara din Zaporizhzhia.
Este relativ neobisnuit in Ucraina ca un oficial guvernamental sa va invite intr-o calatorie scurta.
Se pare ca este mai obisnuit ca acea invitatie sa vina cu foarte putine detalii.
Motivul principal pentru asta este securitatea – nu este tocmai intelept sa faci publicitate cand un ministru va fi undeva, mai ales cand esti invadat de o alta tara.
Am decis sa acceptam si ne-am trezit curand pe un aerodrom de langa Kiev, unde noi si alti jurnalisti am fost condusi pe un elicopter.
Pana acum stiam ca destinatia noastra era orasul Zaporizhzhia, iar subiectul era pericolul tot mai mare din partea centralei nucleare din regiune mai la sud.
In 30 de secunde de la inceperea calatoriei, mi-am dat seama de ce ni s-au oferit tablete antigreata inainte de a decola.
Pentru a ramane nedetectat, pilotul tine elicopterul la aproximativ 10 metri de sol, trecand ocazional peste liniile electrice.
Exista campuri nesfarsite de floarea soarelui. Unele sunt in plina floare, altele sunt ofilite, depasind tot ce e mai bun. Oricum, recolta se apropie cu pasi repezi.
Apoi este padurea densa – mii si mii de copaci falnici care sunt atat de aproape de a atinge derapajele elicopterului.
Nu ramai sub nicio iluzie cu privire la peisajul vast si bogat al Ucrainei.
Dupa aterizarea in Zaporizhzhia, sunteti lovit de doua lucruri: orizontul mai industrial in comparatie cu Kievul, precum si umiditatea.
Ajungem intr-o parcare de supermarket unde lucratorii de urgenta sunt imbracati in costume galbene pentru substante nocive. Ei practica exercitii de curatare in cazul unei contaminari radioactive.
Ultima criza nucleara a Ucrainei a fost incidentul nuclear de la Cernobil din 1986, cand un reactor din epoca sovietica a explodat.
Acestia sunt urmariti de inalti oficiali, care sunt dornici sa vada cat de pregatita ar fi regiunea in cazul unui scenariu cel mai rau.
„Desigur ca suntem ingrijorati”, imi spune ministrul ucrainean al Energiei, Herman Haluscenko. „Situatia s-a schimbat dramatic cand rusii au inceput sa bombardeze zona pe 5 august”.
Ucraina spune ca situatia de la uzina „se apropie de critica”.
Fortele ruse au ocupat locul, cel mai mare din Europa, de la inceputul lunii martie.
Ei au fost indemnati sa predea controlul inapoi din cauza pericolelor, iar unii membri ai personalului de acolo au declarat ca „sunt tinuti sub amenintarea armei”.
In ultimele doua saptamani, au existat bombardari puternice pe si in jurul plantei, partile laterale dandu-se vina una pe cealalta.
NATO este cea mai recenta organizatie internationala care a cerut inspectorii Natiunilor Unite sa intre in centrala Zaporizhzhia, sustinand ca confiscarea acesteia a reprezentat o amenintare serioasa pentru Ucraina si tarile invecinate.
Oficialii spun ca centrala ar putea fi intrerupta de la curent, deoarece Moscova incearca sa redirectioneze electricitatea catre Crimeea, pe care a anexat-o in urma cu opt ani.
„Este imposibil sa se asigure siguranta centralei nucleare in timp ce fortele de ocupatie ruse sunt acolo”, spune Denys Monastyrskyy, ministrul de interne al Ucrainei.
„Este preocuparea cheie pe care ar trebui sa o intelegem cu totii”, adauga el.
Ministrul de Interne al Ucrainei, Denys Monastyrskyy, spune ca situatia de la uzina „se apropie de critica”
Parcarea este, de asemenea, un loc in care sosesc mai intai ucrainenii care reusesc sa iasa din teritoriile ocupate de rusi.
Sunt cozi de masini cu oameni si valize pline.
Stand la umbra o intalnim pe Olena, care tocmai a iesit din orasul Enerhodar, unde se afla centrala nucleara.
„Este infricosator, foarte infricosator, exista bombardamente tot timpul”, spune ea in timp ce isi arunca copilul pe genunchi.
„Au mai fost multe explozii si a devenit prea periculos sa raman acolo.
„Nu am vrut sa plec de acasa, dar nu am avut de ales”.
Aceasta parcare reprezinta Ucraina controland ceea ce poate.
Neputand sa-i forteze pe rusi sa plece de la cea mai mare centrala nucleara din Europa, tara incearca in schimb sa se pregateasca pentru ce e mai rau, daca se va intampla.
