Stăteam la curte, la casă, și n-am mai avut un brad natural de Crăciun încă de când eram mic. De-a lungul anilor am avut ocazia să folosim atât brazi artificiali economici, cât și modele premium, iar după aproximativ trei ani de utilizare, diferențele au devenit mult mai evidente decât în prima zi.
Am montat în colțuri opuse două modele de 220 cm, într-o parte un brad ieftin cumpărat la o promoție rapidă de Black Friday, făcut din folie PVC clasică 2D, iar în cealaltă parte un brad de lux, cu mix de ace 3D din PE.
Le-am decorat aproape identic, le-am strâns în cutii la fel de înghesuite în fiecare ianuarie și le-am urcat în pod, unde temperaturile variază de la îngheț iarna la caniculă vara. Acum, după trei ani de folosință, diferențele nu mai țin doar de cum arată, ci și de cum rezistă.
Marea problemă a bradului de buget după al treilea an nu este că s-a decolorat, ci că pur și simplu ramurile nu mai stau cum stăteau la început. Sârma folosită pentru ramurile modelelor de buget este subțire și moale, concepută să reziste la o singură modelare perfectă, cea din fabrica unde a fost ambalat inițial. La a treia scoatere din cutie, crengile mari de la bază au început să atârne sub greutatea globurilor mai grele.
Oricât am încercat să le îndrept manual și să le readuc în poziția normală, metalul refuză să mai mențină unghiul corect. Iar acele uniforme din folie PVC s-au turtit definitiv în timpul depozitării. Bradul arată acum mult mai rar, lumina camerei trece prin el, și se vede tija metalică din mijloc. La fiecare strângere rămâneam și cu un morman de ace căzute, semn că materialul s-a uscat și a devenit sfaramicios.
În colțul opus, modelul de lux din PE și PVC mixt arată aproape la fel ca în primul an. Secretul, cred, stă în densitatea și în calitatea ramurilor 3D. Aceste crenguțe din polietilenă imită perfect acele naturale de brad, fiind turnate în forme speciale care își păstrează grosimea și elasticitatea indiferent de cât de strâns au fost împachetate în cutia bradului.
Când l-am desfăcut iarna trecută, ramurile lui au revenit aproape instant la forma lor inițială, având nevoie doar de o ușoară aranjare de câteva minute, ca să mai acopăr golurile. Nici suportul și nici structura lui metalică nu s-au deformat până acum. Bradul încă stă drept și pe langa asta se și se potrivește mult mai bine în sufrageria mea spațioasă.
În afara de rezistența materialelor, după trei ani realizezi de fapt că diferența majoră dintre un produs ieftin și unul de lux este aceea că cel premium arată încă destul de apropiat de un brad real.
Modelul mai calitativ folosește o variație cromatică subtilă și naturală pe lungimea aceleiași ramuri, combinând inserțiile de PVC verde închis la interior, pentru a bloca reflexia luminii și a crea profunzime, cu vârfurile 3D din PE de un verde mai deschis la exterior.
Acest mix imită perfect naturalețea în care crește un brad adevărat din pădure.
Modelul economic, având o culoare uniformă și plată pe toată suprafața lui, dă după trei sezoane un aer puternic de plastic, un aer sintetic…
Fiind vorba despre un brad artificial ieftin, după trei ani, aspectul general este vizibil diferit față de cel din primul sezon. Uzura după doar trei ani, practic câteva săptămâni de folosință, l-a transformat dintr-o podoabă de Crăciun într-un mănunchi rigid de ramuri artificiale, care nu mai bucură deloc la vedere și doar ocupă spațiu degeaba în casă.
După trei ani, diferența nu mai este doar una de aspect. Este diferența dintre un brad pe care îl montezi cu plăcere și unul pe care începi să îl privești ca pe un obiect care și-a consumat deja cea mai bună perioadă. Unele produse îmbătrânesc vizibil după câteva sezoane, iar altele reușesc să păstreze aceeași prezență care te-a convins în momentul cumpărării.
Este unul dintre motivele pentru care magazine specializate în brazi premium precum BraziCraciun.net pun accent pe materialele folosite și pe structura ramurilor, deoarece adevăratele diferențe dintre modele devin vizibile după mai mulți ani de utilizare, nu în ziua în care sunt scoase din cutie.
