Jerome H. Powell, presedintele Rezervei Federale, si-a petrecut pandemia timpurie deplangand ceva ce a pierdut America: o piata a muncii atat de puternica din punct de vedere istoric incat a stimulat grupurile marginalizate, extinzand oportunitati oamenilor si comunitatilor care au trait mult timp fara ele.

„Suntem atat de dornici sa ne intoarcem la economie, sa revenim la o piata a fortei de munca stransa cu somaj scazut, participare ridicata a fortei de munca, salarii in crestere – toti factorii virtuosi pe care i-am avut chiar si in iarna trecuta”, a spus dl. Powell a spus intr-un interviu NPR in septembrie 2020.

Scaunul Fed a primit aceasta dorinta. Piata muncii s-a redresat in aproape toate masurile majore, iar rata de ocupare a fortei de munca pentru persoanele aflate in cei mai activi ani de munca si-a eclipsat nivelul maxim din 2019, atingand un nivel observat ultima data in aprilie 2001.

Cu toate acestea, unul dintre cele mai mari riscuri pentru aceasta revenire puternica a fost insasi Fed-ul domnului Powell. Economistii au petrecut luni de zile prevazand ca lucratorii nu vor putea sa se agate de toate castigurile recente de pe piata muncii, deoarece Fed a atacat agresiv inflatia rapida. Banca centrala a majorat brusc ratele dobanzilor pentru a raci economia si piata muncii, o campanie despre care multi economisti au prezis ca ar putea duce la cresterea somajului si chiar ar putea arunca America intr-o recesiune.

Dar acum apare o posibilitate tentanta: poate America atat sa domoleasca inflatia, cat si sa-si pastreze castigurile pe piata muncii?

Datele de saptamana trecuta au aratat ca cresterile preturilor incep sa se modereze in mod serios si ca aceasta tendinta este de asteptat sa continue in lunile urmatoare. Incalzirea mult asteptata a avut loc chiar daca somajul a ramas la cote minime, iar angajarea a ramas sanatoasa. Combinatia creste perspectiva – inca negarantata – ca banca centrala a domnului Powell ar putea realiza o aterizare usoara, in care lucratorii isi pastreaza in mare parte locurile de munca si cresterea lent, chiar daca inflatia revine la normal.

„Exista motive semnificative pentru care inflatia este in scadere si de ce ar trebui sa ne asteptam sa o vedem sa scada in continuare”, a spus Julia Pollak, economist sef la ZipRecruiter. „Multi economisti sustin ca ultimul kilometru al reducerii inflatiei va fi cel mai greu, dar nu este neaparat cazul.”

Inflatia a scazut la 3%, doar o treime din varful sau de 9,1% vara trecuta. In timp ce un indice care exclude produsele volatile pentru a oferi o idee mai clara a tendintei subiacente a inflatiei ramane mai ridicat la 4,8%, de asemenea, da semne notabile de scadere – iar motivele acestei moderatii par potential sustenabile.

Costurile locuintelor incetinesc in masurarea inflatiei, lucru la care economistii s-au asteptat de luni de zile si despre care prevad ca va continua. Preturile masinilor noi si second-hand se scad pe masura ce cererea scade si stocurile de pe loturile dealerilor se imbunatatesc, permitand preturilor marfurilor sa se modereze. Si chiar si inflatia serviciilor s-a racit oarecum, desi o parte din aceasta se datoreaza unei incetiniri a tarifelor aeriene, care ar putea parea mai putin semnificativa in lunile urmatoare.

Toate aceste tendinte pozitive ar putea face drumul catre o aterizare usoara – pe care dl. Powell a numit-o „o cale ingusta” – putin mai larg.

Pentru Fed, recesiunea in curs de dezvoltare ar putea insemna ca nu este necesar sa se ridice atat de mult ratele in acest an. Bancherii centrali sunt pregatiti sa ridice costurile imprumuturilor la intalnirea lor din iulie de saptamana viitoare si au prognozat o noua crestere a ratei inainte de sfarsitul anului. Dar daca inflatia continua sa se modereze in urmatoarele cateva luni, le-ar putea permite sa intarzie sau chiar sa anuleze aceasta miscare, indicand in acelasi timp ca ar putea fi justificate cresteri suplimentare daca inflatia revine – un semnal de care economistii il numesc uneori „prejudecata de inasprire”.

Christopher Waller, unul dintre cei mai concentrati membri ai Fed-ului asupra inflatiei, a sugerat saptamana trecuta ca, desi ar putea fi in favoarea majorarii din nou a ratelor dobanzilor la reuniunea Fed din septembrie, daca datele despre inflatie vor fi fierbinti, s-ar putea razgandi daca doua rapoarte viitoare privind inflatia ar demonstra progrese. spre cresteri mai lente ale preturilor.

„Daca arata ca ultimele doua, datele ar sugera poate oprirea”, a spus domnul Waller.

Ratele dobanzilor sunt deja ridicate – vor fi cuprinse intre 5,25 si 5,5% daca vor fi majorate conform asteptarilor pe 26 iulie, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani. Mentinerea lor stabila va continua sa afecteze economia, descurajand cumparatorii de case, cumparatorii de masini sau companiile care spera sa extinda banii imprumutati.

Pana acum insa, economia a demonstrat o capacitate surprinzatoare de a absorbi rate mai mari ale dobanzilor fara a se sparge. Cheltuielile consumatorilor au incetinit, dar nu au scazut. Piata imobiliara sensibila la rate s-a racit brusc initial, pe masura ce ratele ipotecare au crescut, dar recent a dat semne de atingere minima. Si piata fortei de munca continua sa creasca.

Unii economisti cred ca, cu atat de mult impuls, eliminarea completa a inflatiei se va dovedi dificila. Cresterea salariilor se situeaza in jurul valorii de 4,4% dupa o masura populara, cu mult peste 2 pana la 3% care era normal in anii dinaintea pandemiei.

Cu o crestere atat de rapida a salariilor, se spune logica, companiile vor incerca sa perceapa mai mult pentru a-si proteja profiturile. Consumatorii care castiga mai mult vor avea mijloacele pentru a plati, mentinand inflatia mai calda decat in ​​mod normal.

„Daca economia nu se raceste, companiile vor trebui sa includa in planurile lor de afaceri cresteri mai mari ale salariilor”, a declarat Kokou Agbo-Bloua, lider global in cercetare la Societe Generale. „Nu este o chestiune daca somajul trebuie sa creasca – este o chestiune de cat de mare ar trebui sa mearga somajul pentru ca inflatia sa revina la 2 procente.”

Cu toate acestea, economistii din cadrul Fed insusi au ridicat posibilitatea ca somajul sa nu aiba deloc nevoie sa creasca mult pentru a reduce inflatia. Exista o multime de locuri de munca deschise in economie in acest moment, iar cresterea salariilor si a preturilor poate fi capabila sa incetineasca pe masura ce acestea scad, au sustinut un economist al Consiliului Fed si dl Waller intr-un articol vara trecuta.

In timp ce somajul ar putea sa creasca, sustine ziarul, s-ar putea sa nu creasca mult: poate un punct procentual sau mai putin.

Pana acum, aceasta predictie se realizeaza. Posturile de munca au scazut. Imigratia si participarea mai mare a fortei de munca au imbunatatit oferta de lucratori in economie. Pe masura ce echilibrul a revenit, cresterea salariilor s-a racit. Intre timp, somajul se situeaza la un nivel similar cu cel in care Fed a inceput sa majoreze ratele dobanzilor in urma cu 16 luni.

O mare intrebare este daca Fed va simti nevoia sa creasca si mai mult ratele dobanzilor intr-o lume cu castiguri salariale care – desi incetinesc – raman considerabil mai rapide decat inainte de pandemie. S-ar putea sa nu o faca.

„Cresterea salariilor urmeaza adesea inflatiei, asa ca este foarte greu de spus ca cresterea salariilor va duce la scadere a inflatiei”, a declarat Mary C. Daly, presedintele Federal Reserve Bank din San Francisco, in timpul unui interviu CNBC saptamana trecuta.

Riscurile la adresa perspectivelor inca se profileaza, desigur. Economia ar putea incetini in continuare mai brusc pe masura ce efectele ratelor mai mari ale dobanzilor se aduna, reducand cresterea si angajarea.

Inflatia ar putea reveni din cauza unei escalade a razboiului din Ucraina sau a unei alte evolutii neasteptate, determinand bancherii centrali sa faca mai mult pentru a se asigura ca cresterile de preturi vor fi sub control rapid. Sau cresterile de pret s-ar putea dovedi pur si simplu dureros de incapatanat.

„Un punct de date nu face o tendinta”, a spus domnul Waller saptamana trecuta. „Inflatia a incetinit pentru scurt timp in vara lui 2021 inainte de a se inrautati mult.”

Dar daca cresterile de pret continua sa incetineasca – poate sub 3 la suta, au speculat unii economisti – oficialii ar putea cantari din ce in ce mai mult costul cresterii preturilor fata de celalalt obiectiv mare al lor: promovarea unei piete a muncii puternice.

Sarcinile Fed sunt atat stabilitatea preturilor, cat si ocuparea maxima a fortei de munca, ceea ce se numeste „mandatul sau dublu”. Atunci cand un obiectiv este intr-adevar nepotrivit, acesta are prioritate, pe baza modului in care Fed abordeaza politica. Dar odata ce amandoi sunt aproape de tinta, urmarirea celor doi este un act de echilibru.

„Cred ca trebuie sa luam in considerare inflatia de baza inainte de a fi gata sa puna mandatele duble unul langa celalalt”, a spus Julia Coronado, economist la MacroPolicy Perspectives. Meteorologii dintr-un sondaj Bloomberg se asteapta ca aceasta masura a inflatiei sa scada sub 3% – ceea ce economistii numesc „2-manere” – in primavara lui 2024.

Fed ar putea fi capabil sa mearga pe franghia stransa pana la o aterizare moale, pastrand o piata a muncii de care a beneficiat o gama larga de oameni – de la cei cu dizabilitati la adolescenti la adulti de culoare si hispanici.

Dl Powell a spus in mod regulat ca „fara stabilitatea preturilor, nu vom realiza o perioada sustinuta de conditii puternice pe piata muncii, care sa beneficieze pe toti”, explicand de ce Fed ar putea avea nevoie sa-si afecteze pretuita piata a muncii.

Dar la conferinta sa de presa din iunie, a sunat putin mai plin de speranta – si de atunci, au existat dovezi care sa sustina acest optimism.

„Cred ca piata muncii i-a surprins pe multi, daca nu pe toti, analistii in ultimii doi ani cu rezistenta sa extraordinara”, a spus domnul Powell.