Secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen, a declarat miercuri ca razboiul Israel-Gaza este o problema potentiala pentru economia globala si a semnalat ca ar putea veni sanctiuni suplimentare ale SUA ca raspuns la atacul asupra Israelului al Hamas.
Intrebarile cu privire la impactul economic al razboiului au crescut pe masura ce doamna Yellen a oferit o aparare puternica a Israelului si a respins ideea ca sanctiunile SUA impotriva Iranului – un sustinator cheie al Hamas – au devenit prea ingaduitoare. Doamna Yellen a spus ca Departamentul de Trezorerie a continuat sa-si revizuiasca sanctiunile impotriva Iranului, Hamas si Hezbollah, gruparea militanta libaneza care este si un adversar de multa vreme al Israelului.
„Nu ne-am relaxat in niciun fel sanctiunile asupra petrolului iranian”, a declarat doamna Yellen la o conferinta de presa in marja reuniunilor anuale ale Fondului Monetar International si ale Bancii Mondiale de la Marrakech, Maroc. „Avem sanctiuni impotriva Hamas, impotriva Hezbollah si acest lucru este ceva pe care ne-am uitat si am folosit in mod constant informatiile pe masura ce acestea devin disponibile pentru a inaspri sanctiunile.”
Ea a adaugat: „Vom continua sa facem asta”.
De asemenea, secretarul Trezoreriei nu a exclus sa anuleze o decizie luata luna trecuta – de a debloca 6 miliarde de dolari din fonduri iraniene in schimbul eliberarii ostaticilor americani – daca se stabileste ca Iranul a fost implicat in atacul Hamas.
La momentul schimbului, Statele Unite au informat Iranul ca au transferat aproximativ 6 miliarde de dolari din veniturile petroliere iraniene din Coreea de Sud intr-un cont bancar din Qatar. Banii ar trebui sa fie folositi doar pentru alimente, medicamente si alte bunuri umanitare.
„Aceste fonduri se afla in Qatar, care au fost puse la dispozitie doar in scopuri umanitare, iar fondurile nu au fost atinse”, a spus doamna Yellen, adaugand: „Nu as scoate nimic de pe masa in ceea ce priveste viitoarele actiuni posibile. .”
Criza din Israel reprezinta o noua provocare pentru economia mondiala si pentru administratia Biden, care a petrecut ultimul an lucrand pentru combaterea inflatiei in Statele Unite si pentru a bloca preturile energiei care au devenit volatile din cauza razboiului Rusiei in Ucraina. Un alt razboi din Orientul Mijlociu complica aceste eforturi prin amenintarea ca va restrange aprovizionarea cu petrol si va duce la cresterea preturilor.
Doamna Yellen a spus ca „socurile” geopolitice continua sa prezinte riscuri pentru perspectivele economice mondiale.
„Desigur, situatia din Israel ridica ingrijorari suplimentare”, a spus ea.
Oficialii economici din administratia Biden urmaresc indeaproape evolutiile de pe pietele petroliere globale in aceasta saptamana. Preturile globale ale petrolului au crescut luni dupa atacurile teroriste din Israel, dar au scazut usor miercuri. Oficialii administratiei sunt ingrijorati de faptul ca o crestere sustinuta a costului titeiului ar putea afecta cresterea economica si ar putea afecta ratingul de aprobare al domnului Biden, prin cresterea pretului benzinei pentru soferii americani.
Doamna Yellen a spus ca a continuat sa creada ca economia SUA ar putea realiza o asa-numita aterizare usoara – in care inflatia se usureaza fara recesiune – dar urmareste cu atentie orice consecinta economica a noului conflict din Orientul Mijlociu.
„In timp ce monitorizam potentialele impacturi economice ale crizei, nu ma gandesc la asta ca fiind un factor major al perspectivei economice globale”, a spus doamna Yellen. „Vom vedea ce impact are. Pana acum, nu cred ca am vazut ceva care sa sugereze ca va fi foarte semnificativ.”
Factorii politici internationali s-au reunit in Maroc pentru o saptamana de intalniri, in timp ce redresarea economica globala isi pierde din avant. Perspectiva unui nou conflict regional a oferit altor factori de decizie politica mai multe motive sa se simta ingrijorati de o economie mondiala lenta, care a fost lovita de razboi, o pandemie si inflatie in ultimii ani. Bancile centrale din intreaga lume au crescut ratele dobanzilor pentru a imblanzi inflatia rapida, iar investitorii au inceput sa spere ca o incetinire recenta a castigurilor de pret ar putea semnala incetarea acestor cresteri ale ratelor.
„Cred ca guvernatorii bancilor centrale sunt ingrijorati de ce s-ar putea intampla cu preturile energiei daca conflictul Israel-Gaza s-ar transforma intr-un conflict regional mai mare si ar avea implicatii pentru furnizarea de petrol pe piete”, Gita Gopinath, primul director adjunct al companiei. FMI, a spus intr-un interviu de miercuri.
Doamna Gopinath a adaugat ca preturile mai mari ale petrolului ar putea ridica preturile mai larg, complicand deciziile privind rata dobanzii pentru bancherii centrali. Ea a sugerat ca este prea devreme sa spunem cum s-ar putea compara impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu cu efectele razboiului din Ucraina, dar ca crizele care se suprapun sunt un vant in contra.
„Riscurile geopolitice se aduna cu siguranta in invazia Ucrainei de catre Rusia si le vedem acum in Israel si Gaza”, a spus ea.
Acest sentiment a fost reluat miercuri de Ajay Banga, presedintele Bancii Mondiale, care a declarat, la o conferinta de presa, ca acum se astepta ca ratele dobanzilor sa fie „mai mari pentru mai mult timp”, in ciuda semnelor ca inflatia se raceste.
„Cred ca razboaiele sunt complet si extrem de provocatoare pentru bancile centrale care incearca sa-si gaseasca o cale de iesire dintr-o situatie foarte dificila”, a spus domnul Banga.
Nu este inca clar ce masuri ar lua administratia Biden pentru a limita preturile petrolului daca razboiul Israel-Gaza se intensifica sau cum ar putea afecta acest lucru eforturile sale de a reduce veniturile petroliere ale Rusiei.
Doamna Yellen a sugerat miercuri ca politica de „plafon de pret” elaborata de Grupul celor 7 anul trecut, care interzice Rusiei sa vanda petrol peste 60 de dolari pe baril folosind serviciile bancare si de asigurari occidentale, a avut succes.
„Preturile globale ale energiei au ramas in mare parte neschimbate, in timp ce Rusia a fost nevoita fie sa vanda petrol cu o reducere semnificativa, fie sa cheltuiasca sume uriase pe ecosistemul sau alternativ”, a spus ea.
