Azerbaidjanul a declarat ca a luat inapoi regiunea separatista Nagorno-Karabah dupa ce a lansat un asalt fulger de 24 de ore care a fortat fortele etnice armene sa se predea si sa accepte o incetare a focului intermediata de Rusia.

Conform acordului, Azerbaidjanul a declarat ca va opri ofensiva militara – care a ucis cel putin 200 de persoane si a ranit multe altele – si a spus ca va purta discutii cu oficialii Karabakh „pentru a discuta despre reintegrare”.

Prima runda de discutii a avut loc joi, a informat presa de stat azera, reprezentantii Karabakhului intalnindu-se cu o delegatie din Azerbaidjan. Au fost facute publice putine detalii despre intalnire, la care a participat si un reprezentant al contingentului rus de mentinere a pacii din regiune.

Intr-un discurs adresat natiunii miercuri seara, presedintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a spus ca fortele sale au „pedepsit inamicul in mod corespunzator” si ca Baku si-a restabilit suveranitatea „cu o mana de fier”.

Forta rusa de mentinere a pacii a declarat ca a inceput sa evacueze civili din Nagorno-Karabah, dar exista temeri ca revendicarea regiunii de catre Azerbaidjan ar putea crea zeci de mii de refugiati, iar guvernul Armeniei a avertizat in mod repetat despre riscul epurarii etnice.

Nagorno-Karabah este o regiune fara iesire la mare din Muntii Caucaz, care este recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului, dar gazduieste aproximativ 120.000 de etnici armeni, care reprezinta majoritatea populatiei si resping dominatia azera. Regiunea are propriul guvern de facto care este sustinut de Armenia, dar nu este recunoscut oficial de Armenia sau de nicio alta tara.

Incetarea focului a inceput miercuri la ora locala 1 pm (5 am ET), a anuntat biroul prezidential al Nagorno-Karabah. Ea a spus ca armata sa a fost depasita „de mai multe ori” numeric de fortele azere si nu a avut de ales decat sa se predea si sa fie de acord cu „dizolvarea si dezarmarea completa a fortelor sale armate”.

Dupa ce a fost anuntata incetarea focului, presa locala a raportat ca mii de locuitori din Karabakh s-au grabit catre aeroportul din capitala regiunii Stepanakert, unde trupele de mentinere a pacii rusi au stabilit o baza. Oficialii locali i-au indemnat pe locuitori sa „ramana in adaposturi anti-bombe”, pe fondul temerilor ca trupele azere ar putea incalca incetarea focului.

Eforturile de evacuare au fost complicate de blocarea in curs a Nagorno-Karabah, dupa ce fortele sustinute de Azerbaidjan au stabilit un punct de control militar de-a lungul coridorului Lachin – singurul drum care leaga enclava de Armenia – in decembrie 2022. In ultimele noua luni, importurile de alimente , medicamentele si combustibilul pentru regiune au fost intrerupte, ceea ce a determinat oficialii occidentali sa avertizeze ca se comite genocid impotriva populatiei armene.

Ofensiva de marti, desi scurta, va avea probabil consecinte mai substantiale decat cel mai recent razboi pentru controlul regiunii din 2020. In timpul acelui conflict, Azerbaidjanul a castigat o victorie zdrobitoare in 44 de zile, recuperand aproximativ o treime din Nagorno-Karabah inaintea Rusiei, istoric. puterea dominanta din regiune, a intermediat un incetare a focului care a vazut ambele parti depunand armele.

Dar, dupa ce a dezvaluit inferioritatea militara a Armeniei in acel razboi, Azerbaidjanul a incercat de atunci sa-si atinga avantajul. Incetarea focului de miercuri a oferit Azerbaidjanului o victorie mult mai cuprinzatoare decat acordul din 2020, iar termenii armistitiului inseamna readucerea intregii regiuni sub controlul Baku.

„Lasati-i pe cei care nu pot digera succesele noastre sa-si aminteasca: pumnul de fier este la locul lor. Si sa nu uite: Karabakh este Azerbaidjan!” a spus un Aliyev triumfator intr-un discurs televizat miercuri seara.

Joi, a doua zi dupa incheierea incetarii focului, premierul armean Nikol Pashinyan a marcat cea de-a 32-a aniversare a independentei Armeniei subliniind necesitatea unei paci durabile.

„Pacea nu trebuie confundata cu un armistitiu sau cu o incetare a focului”, a avertizat Pashinyan.

influenta Rusiei

In cadrul incetarii focului din 2020, Rusia a desfasurat aproximativ 2.000 de trupe de mentinere a pacii in regiune pentru a preveni un nou conflict. Dar oficialii armeni au devenit frustrati de ceea ce considera ca este ineficacitatea contingentului rus, care a fost dezvaluit marti.

Secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigoruyan, a acuzat trupele ruse de mentinere a pacii ca nu au reusit sa protejeze Nagorno-Karabah de agresiunea azera, potrivit presei de stat Armenpress.

Kremlinul a respins criticile Armeniei la adresa contingentului rus de mentinere a pacii. „Astfel de acuzatii impotriva noastra sunt nefondate”, a declarat miercuri purtatorul de cuvant, Dmitri Peskov.

Procurorii azeri au declarat ca cinci forte de mentinere a pacii rusi au fost ucisi in satul Chankatagh, in regiunea Terter, miercuri, dupa ce trupele azere au tras in masina lor, confundandu-i cu „grupuri armate armene ilegale”.

In aceeasi zi, in aceeasi zona, „membri neidentificati ai unor grupuri armate ilegale armene” au tras cu arme de foc asupra unui vehicul Kamaz apartinand fortelor de mentinere a pacii rusi, a anuntat joi Procuratura Generala din Azerbaidjan.

Procurorul general al Azerbaidjanului si omologul sau rus au vorbit joi la telefon, fiind de acord sa investigheze crimele „in stransa cooperare”, a adaugat biroul.

Ministerul rus al Apararii a declarat mai devreme miercuri ca un numar nespecificat de forte de mentinere a pacii au fost ucisi cand masina lor a fost atacata.

Ofensiva Azerbaidjanului a venit pe fondul unei deteriorari accentuate a relatiilor dintre aliatii istorici Armenia si Rusia. Pashinyan a spus ca este „ciudat si nedumerit” faptul ca guvernul sau nu a primit „nicio informatie de la partenerii nostri din Rusia despre acea operatiune”.

De zeci de ani, Armenia a avut incredere in Rusia sa actioneze ca unic garant al securitatii, pe care Rusia pretinde ca il ofera in cadrul Organizatiei Tratatului Colectiv de Securitate (CSTO), o alianta militara a statelor post-sovietice care include Armenia, dar exclude Azerbaidjanul.

Dupa ofensiva Azerbaidjanului, o serie de comentatori si politicieni rusi proeminenti au criticat foarte mult conducerea Armeniei, uneori batjocorind-o pentru incapacitatea ei de a proteja etnicii armeni dincolo de granitele sale.

Kremlinul a confirmat miercuri ca Moscova organizeaza o conversatie telefonica intre presedintele rus Vladimir Putin si premierul armean Nikol Pashinyan. El a spus ca ar putea avea loc si o conversatie cu presedintele Azerbaidjan, daca este necesar.

Pashinyan a raspuns ulterior comentatorilor rusi care au acuzat conducerea sa pentru situatia armenilor din Nagorno-Karabah, spunand ca guvernul sau nu a incercat sa transfere responsabilitatea asupra Rusiei.

„Acum se vorbeste mult in presa rusa ca Armenia incearca de multa vreme sa invinovateasca Rusia pentru esecurile sale. Nu tragem pe nimeni responsabil pentru esecuri”, a spus Pashinyan intr-un mesaj video joi.

Cu toate acestea, el a spus ca, in conformitate cu acordul de incetare a focului din 2020, Rusia era responsabila pentru controlul coridorului Lachin, ceea ce nu a reusit sa faca, permitand activistilor azeri sa blocheze drumul.

„Rusia ar fi trebuit sa garanteze siguranta populatiei civile si in ultimii ani am spus ca procesele sunt gresite”.

In timp ce Armenia si-a asumat responsabilitatea pentru propriile neajunsuri, Pashinyan a spus ca asta nu inseamna ca „ar trebui sa inchidem ochii asupra esecurilor fortelor de mentinere a pacii rusi din Nagorno-Karabah”.