Banca Angliei a inceput sa-si reduca stocul de obligatiuni guvernamentale de 838 de miliarde de lire sterline in incercarea de a reduce stimulentele de urgenta ale bancii centrale pentru economie si de a respinge pretentiile ca si-a pierdut independenta prin finantarea directa a imprumuturilor guvernamentale.

Inainte de o intalnire, in care se asteapta ca Banca sa-si majoreze rata de baza cu pana la un punct procentual la 3,25%, oficialii au transferat 750 de milioane de lire sterline din obligatiuni guvernamentale, cunoscute sub numele de gilts, catre bancile comerciale si asiguratori, ca parte a unui plan de vinde 80 de miliarde de lire sterline pana la sfarsitul anului viitor.

Miscarea marcheaza un punct de cotitura major pentru banca centrala a Marii Britanii, care incearca sa creasca costul imprumuturilor pentru a reduce rata inflatiei care a atins 10,1% in septembrie.

In ciuda temerilor ca guvernul Regatului Unit a patat reputatia Londrei in ultima luna ca refugiu pentru investitori, vanzarea a fost suprasubscrisa si a stimulat pietele dobanzii, impingand rata dobanzii la obligatiunile de referinta pe cinci ani in scadere cu 0,04%, pana la 3,56%.

Guvernatorul Andrew Bailey a amanat vanzarea ca urmare a minibugetului lui Liz Truss, care a declansat panica pe pietele financiare, a deprimat cererea investitorilor pentru imprumuturi din Marea Britanie si a trimis rata dobanzii la obligatiunile pe cinci ani peste 5%.

Creditorii ipotecari au reactionat prin cresterea ratelor imprumuturilor ipotecare peste 6% la tranzactiile fixe pe doi ani, lasand multi cumparatori de case sa se confrunte cu mii de lire sterline pe an cu plati anuale mai mari.

Datoria nationala este de peste 2 miliarde de lire sterline, datorata unui amestec de investitori straini, fonduri de pensii si Banca Angliei. Din 2008, guvernul a ajuns sa se bazeze pe Threadneedle Street pentru a interveni in perioadele de criza ca cumparator de ultima instanta.

In cadrul unui program numit de relaxare cantitativa (QE), Banca a cumparat sume tot mai mari de datorie guvernamentala care au atins un varf de 875 de miliarde de lire sterline in 2020.

In buget, la sfarsitul acestei luni, guvernul se asteapta sa anunte ca are nevoie de aproximativ 170 de miliarde de lire sterline de imprumut suplimentar pentru a finanta plafonul pretului energiei, facturi mai mari de dobanzi si pentru a face fata probabilitatii unei recesiuni anul viitor.

Saptamana trecuta, Sir Robert Stheeman, directorul executiv al Biroului de management al datoriilor, care organizeaza vanzarile de gilt, a declarat: „Piata este in mod clar volatila, este stresata si nu cred ca ar trebui sa pretindem altfel”, adaugand ca volatilitatea a fost declansata. de factori specifici Regatului Unit.

„Nu vrem sa fim acel mic gnu care se indeparteaza prea mult de turma, dar daca putem sa ne intoarcem in turma si daca putem fi priviti ca orice altceva decat o valoare anormala, acest lucru este evident important.”

Bailey este primul sef al unei mari banci centrale care a vandut in mod activ obligatiuni pe piata deschisa. Rezerva Federala a SUA a preferat pana acum sa nu rascumpere imprumuturile pe termen scurt atunci cand acestea ajung la scadenta, deoarece incearca sa reduca un munte QE de 9 miliarde de lire sterline.

In schimb, majoritatea gilt-urilor au o maturitate lunga si, prin urmare, ar dura multi ani pentru a reduce stocul, permitand imprumuturile sa expire.

Analistii au spus ca permiterea licitatiei sa continue a fost un semn de incredere ca pietele sunt calme si sunt capabile sa absoarba obligatiunile suplimentare.

Unele agentii internationale se tem ca o crestere brusca a costului imprumuturilor de catre Fed, Banca Centrala Europeana si Banca Angliei printr-o combinatie de rate mai mari ale dobanzilor si o inversare a QE, numita inasprire cantitativa, va impinge economia globala in recesiune. anul urmator.

Fondul Monetar International a cerut bancilor centrale sa isi coordoneze planurile de retragere a creditelor ieftine pentru a minimiza impactul asupra cresterii economice.

Banca Mondiala a avertizat ca o trecere rapida catre rate mai mari ale dobanzilor va lovi multe economii in curs de dezvoltare fara a le oferi timp sa gaseasca fonduri pentru a plati facturile mai mari ale datoriilor.

Multi au luat imprumuturi uriase pentru a combate saracia si problemele legate de schimbarile climatice.

FMI si-a spus ca este ingrijorat de faptul ca numarul tarilor care solicita sprijin financiar a crescut brusc de cand pandemia si problemele financiare ar putea deveni mai acute daca ratele dobanzilor continua sa creasca.