„Iti multumesc, Danemarca”, a spus Volodymyr Zelensky parlamentului danez pe 21 august, „pentru ca ai ajutat Ucraina sa devina invincibila!” Hiperbola presedintelui Ucrainei era de inteles.
Domnul Zelensky a incercat, aproape din momentul in care Rusia si-a invadat tara in urma cu 18 luni, sa-i convinga pe aliatii occidentali sa-i dea avioane de lupta F-16 Fighting Falcon. In weekend, Danemarca si Tarile de Jos au anuntat ca vor incepe sa trimita avioane F-16 in Ucraina de indata ce pregatirea primului grup de piloti care le va pilota va fi incheiata. Fortele aeriene daneze vor dona 19 F-16 (imbunatatite in ultimii ani), iar olandezii un numar inca neclar din cele 42 de F-16 pe care le detin. Norvegia ar putea urma in curand.
Obstacolul a fost reticenta Washingtonului de a permite transferul avioanelor de fabricatie americana. Motivele declarate sunt oarecum neconvingatoare: ca Rusia ar vedea avioanele ca pe o escaladare, ca ar fi o distragere a atentiei pentru planificatorii militari ai Ucrainei si ca va dura ani inainte ca Ucraina sa poata zbura si sa le sustina. Dar chiar inainte de anuntul din weekend, Anthony Blinken, secretarul de stat al Americii, a dat ambelor tari unda verde pentru transfer.
Fortele aeriene ucrainene au selectat 32 de piloti pentru antrenamentul F-16 la inceputul acestei luni. Opt vorbesc suficient de fluent limba engleza pentru a incepe imediat ce planurile de pregatire ale aliatilor europeni sunt aprobate de Pentagon. Alti 20 urmeaza cursuri pilot de limbi straine in Marea Britanie. Toti sunt foarte motivati si au experienta anterioara in zborul cu avioane rapide. Dar sa inveti sa zbori si sa lupti intr-un F-16, familiarizand cu sistemele sale de avionica si de arme, este o afacere complexa. Unii piloti ar putea fi gata dupa trei luni, dar altii vor avea nevoie de pana la sase.
Cat de curand va primi Ucraina un numar semnificativ de F-16 este, de asemenea, incert. Cateva ar trebui sa fie disponibile la inceputul anului viitor. Dar mult depinde de cat de repede Danemarca si Tarile de Jos primesc F-35 care inlocuiesc F-16 in fortele lor aeriene. NRC , un cotidian olandez, raporteaza ca o escadrila olandeza F-16 de 24 de avioane ar putea sa nu fie complet reechipata cu F-35 pana la sfarsitul anului viitor. Alte douasprezece avioane sunt cu doua locuri necesare pentru a pregati pilotii ucraineni in Tarile de Jos. Ultimele sase avioane olandeze fusesera promise spre vanzare unei companii private americane care le foloseste ca adversari in exercitii de lupta.
Douglas Barrie, analist aerospatial militar la Institutul International de Studii Strategice, un think-tank din Londra, spune ca momentul este normal: „Vor sosi in loturi si vrei sa fie in stare destul de buna”. Dar el crede ca prima escadrila ucraineana de 12-16 avioane ar putea fi pusa in functiune in sase luni.
Intretinerea avioanelor va fi o provocare mai mare decat antrenarea pilotilor. Justin Bronk, expert in puterea aeriana la RUSI, un think-tank, considera ca Ucraina va trebui sa se bazeze mult pe contractori civili pentru a supraveghea si a instrui echipajele de intretinere ucrainene, poate pentru cativa ani. Va fi necesara o baza dispersata pentru a evita ca Rusia sa distruga avioanele la sol. Pana acum, Ucraina s-a priceput la asta: este o tara mare, plata, cu o multime de aerodromuri departe de linia frontului. Dar bazele dispersate necesita mai multi antreprenori si echipamente de sprijin la sol.
Dl Bronk se intreaba de unde vor veni astfel de contractori, cand fortele aeriene europene isi recalifica urgent oamenii pe F-35. El se ingrijoreaza, de asemenea, ca banii pentru deservirea avioanelor F-16 vor distruge „autoritatea de retragere prezidentiala” a Americii – fondurile limitate pe care Joe Biden, presedintele Americii, le poate trimite in Ucraina fara aprobarea Congresului – in detrimentul altor arme esentiale.
Presupunand ca dificultatile pot fi depasite, vor merita F-16-urile? Nimeni nu sugereaza ca vor schimba jocul. Dar daca toate cele 61 de avioane F-16 daneze si olandeze ar ajunge in Ucraina, ar creste stocul fortelor aeriene din prima linie a tarii cu mai mult de jumatate. Mai mult, ii ofera o platforma care poate fi pe deplin integrata cu rachete americane si europene lansate din aer si legaturi de date, impreuna cu radarele de aparare aeriana de la sol NATO, cum ar fi cele utilizate pentru bateriile de rachete Patriot. Echipate cu pana la sase rachete AMRAAM „de-a lungul orizontului” sau Sidewinder cu raza mai scurta de actiune, ar trebui sa fie mult mai eficiente in doborarea rachetelor de croaziera rusesti si in sperierea vanatoare-bombardiere rusesti decat orice are Ucraina acum.
Este mai putin sigur daca F-16-urile vor ajuta Ucraina pe campul de lupta, unde contraofensiva sa face doar progrese lente. Aruncarea bombelor ghidate cu raza scurta de actiune, care sunt deja folosite de MiG-29 ucraineni, le-ar pune in pericol de luptatorii rusi cu radare mai avansate. Barrie considera ca este putin probabil ca America sa-si furnizeze racheta JASSM-ER, care are o raza de actiune de 1.000 km si ar putea fi folosita pentru a lovi tinte in Rusia. Su-24 existente din Ucraina pot deja lansarea rachetei de croaziera Storm Shadow/SCALP anglo-franceza. Aceste avioane din epoca sovietica ar putea oferi fara indoiala si o platforma pentru racheta de croaziera germana Taurus, daca Germania o va furniza.
Dar F-16-urile sunt importante din alte motive. Sosirea lor este o crestere a moralului. Cel mai important, noteaza dl Barrie, ele marcheaza inceputul trecerii Ucrainei la o forta aeriana compatibila cu NATO. Asta va insemna mult pentru puterea de lupta a tarii si pentru descurajarea uriasului sau adversar de la atacuri viitoare, odata ce acest razboi se va termina.