E firesc să ne facem griji când cel mic începe să tușească, mai ales dacă pare să-l deranjeze mult. Tusea la copii este o problemă comună, dar vestea bună e că de cele mai multe ori nu indică ceva grav. Adesea, este doar o reacție naturală a corpului lor de a se apăra de iritanți sau de a elimina mucusul în exces.
Ce este tusea și de ce apare?
Tusea este un reflex important prin care plămânii sunt protejați și curățați de mucus. Când copilul are o răceală sau o infecție respiratorie virală, tusea este o parte normală a procesului. Uneori, putem auzi un zgomot ca un „zgârâit în piept”, cauzat de vibrațiile mucusului din nas sau gât.
E important să știm că sunetele normale ale tusei se schimbă pe măsură ce răceala se ameliorează, iar mucusul galben sau verde este adesea o parte normală a fazei de vindecare, nu neapărat un semn de infecție bacteriană. Tusea poate persista chiar și după ce răceala a trecut, uneori până la trei săptămâni, deoarece traheea are nevoie de timp să se refacă. În această perioadă, tusea ar trebui să devină treptat mai puțin frecventă și mai puțin severă.
Cauze comune ale tusei la copii
Cauzele tusei la cei mici sunt variate:
Răcelile, gripa și crupul sunt printre cele mai frecvente cauze. Răcelile dau de obicei o tuse seacă, ușoară spre moderată, gripa poate provoca o tuse uscată, uneori severă, iar crupul se manifestă printr-o tuse lătrătoare, mai ales noaptea, însoțită de o respirație zgomotoasă. Infecțiile virale nu necesită antibiotice, dar simptomele pot fi gestionate cu alte medicamente.
Dacă observi că cel mic tușește des, vomită sau scuipă frecvent, are un gust neplăcut în gură sau o senzație de arsură în piept, ar putea fi vorba de reflux acid. Pentru a ajuta, încearcă să elimini din dieta sa alimentele declanșatoare, precum ciocolata, menta, alimentele prăjite, picante sau grase, cofeina și băuturile carbogazoase. E bine să mănânce cu cel puțin două ore înainte de culcare și să aibă mese mai mici.
Astmul poate fi greu de diagnosticat, deoarece simptomele diferă. O tuse șuierătoare, care se agravează noaptea, sau o tuse care apare în timpul activității fizice sau jocului pot fi semne de astm. Tratamentul implică adesea evitarea factorilor declanșatori, precum poluarea, fumul sau parfumurile.
Alergiile sau sinuzita pot provoca o tuse persistentă, însoțită de mâncărimi în gât, nas care curge, ochi apoși, durere în gât sau erupții cutanate. Discută cu medicul copilului despre teste de alergie pentru a identifica alergenii și a primi sfaturi despre cum să îi evitați. Alergenii pot fi alimente, polen, mătreața de animale de companie sau praful.
Tusea convulsivă (pertussis) este caracterizată de crize de tuse consecutive, urmate de o inspirație cu un sunet specific, de „oftat”. Este foarte contagioasă, dar poate fi prevenită ușor prin vaccinare și se tratează cu antibiotice.
Copilul poate tuși și din obișnuință după o răceală, după ce a inhalat un obiect străin (alimente, o jucărie mică) sau dacă a fost expus la iritanți precum fumul de țigară sau fumul de la șemineu.
Metode eficiente pentru prevenirea și ameliorarea tusei
Există multe lucruri pe care le putem face acasă pentru a-i ajuta pe cei mici să se simtă mai bine și pentru a preveni tusea.
Hidratarea este cheia. Asigură-te că cel mic bea suficiente lichide. Lichidele calde, cum ar fi ceaiul fără cofeină, bulionul sau apa caldă cu lămâie, pot ajuta la subțierea mucusului și la calmarea gâtului iritat. Pentru bebeluși, laptele matern sau formula sunt esențiale. Copiilor mai mari le poți oferi apă sau suc diluat cu apă.
Umidificarea aerului este foarte utilă. Aerul uscat poate agrava tusea. Un umidificator cu abur rece în camera copilului, aproape de pat, poate ameliora tusea prin hidratarea gâtului. De asemenea, poți lăsa copilul să respire vaporii dintr-o baie caldă sau un duș aburind; acest lucru ajută la desprinderea mucusului și îl poate calma înainte de culcare. Pentru o hidratare eficientă a căilor respiratorii, mulți părinți folosesc și aerosoli copii.
Tratamente reci pentru gât pot aduce alinare. Oferă-i copilului produse reci, cum ar fi acadele sau înghețată, pentru a calma durerea în gât. Există și acadele cu electroliți care ajută la hidratare dacă cel mic nu mănâncă sau nu bea suficient.
Curățarea căilor nazale este esențială. Congestia nazală poate contribui la tuse. Încurajează-l pe copil să-și sufle nasul des, sau folosește o soluție salină (spray nazal sau picături) pentru a subția mucusul. Pentru bebeluși, o pompiță de aspirație nazală este foarte utilă.
Mierea, un aliat prețios (pentru copii peste 1 an). O linguriță de miere poate fi de mare ajutor în ameliorarea tusei și calmarea gâtului. Reține că mierea este recomandată doar pentru copiii cu vârsta de peste un an.
Gargara cu apă sărată (pentru copii mai mari) poate aduce beneficii. Dacă copilul are peste 6-7 ani și poate face gargară fără să înghită, o soluție de jumătate de linguriță de sare într-un pahar cu apă caldă poate ameliora durerea în gât și reduce mucusul.
Poziția la somn este importantă. Pentru copiii de peste 2 ani, ridicarea capului cu o pernă sau două poate ajuta la reducerea tusei pe timpul nopții, facilitând drenajul congestiei și ameliorând tusea legată de secrețiile postnazale.
Odihna suficientă este crucială. Asigură-te că cel mic se odihnește mult. Somnul este vital pentru recuperare. Chiar dacă tusea pare mai severă noaptea, sfaturile de mai sus îl pot ajuta să doarmă mai bine.
Când să apelezi la medic
Deși tusea este adesea inofensivă, există situații în care este necesar să ceri sfatul medicului.
Sună la 112 imediat dacă copilul este inconștient, nu respiră, gâfâie, se sufocă, are dificultăți de respirație severe, are atacuri de tuse continue, nu poate plânge sau vorbi din cauza problemelor de respirație, scoate zgomote la respirație, are buzele sau unghiile albastre, ar putea avea un obiect blocat în gât sau respiră foarte repede (acest lucru poate fi și un simptom de febră), sau pur și simplu arată foarte bolnav.
Sună medicul de familie dacă copilul are sub 1 an și are în continuare dificultăți de respirație după curățarea nasului. Ia legătura cu medicul și dacă are sub 4 luni și o temperatură rectală peste 38°C (nu da medicamente pentru febră sugarilor). Este important să consulți medicul dacă bănuiești că ar putea avea o infecție pulmonară sau un episod de boală reactivă a căilor respiratorii, dacă șuieră sau scoate un sunet de șuierat ascuțit la expirare sau inspirare, dacă nu poate respira adânc din cauza durerilor în piept sau tușește sânge, dacă are febră peste 40°C fără ameliorare după două ore de la administrarea medicamentelor pentru febră, sau dacă febra durează mai mult de 72 de ore.
De asemenea, dacă vomită, devine roșu sau violet când tușește, salivează excesiv sau are dificultăți la înghițire, sau dacă are un sistem imunitar slăbit sau nu este complet imunizat, e bine să iei legătura cu medicul.
Medicamentele pentru tuse și răceală fără prescripție medicală nu sunt recomandate pentru copiii sub 6 ani și nu există dovezi că ar ajuta la răceli sau gripă. De asemenea, nu da niciodată aspirină copiilor sub 18 ani, din cauza riscului de sindrom Reye.
