Cursele prezidentiale nu depind in mod normal de crizele din natiunile indepartate, dar conflictul armat care a izbucnit in Israel ameninta sa submineze argumentul lui Joe Biden ca expertiza sa in politica externa face lumea mai sigura.
Atacurile lansate de luptatorii Hamas dezvaluie deficiente in informatiile israeliene, au spus expertii, ridicand in acelasi timp noi intrebari cu privire la ceea ce obtin SUA in schimbul timpului petrecut in construirea capacitatilor de supraveghere si a parteneriatelor in volatilul Orient Mijlociu.
„Acesta este un esec enorm al serviciilor de informatii din partea israelienilor si a americanilor”, a spus Bruce Riedel, fost ofiter CIA si specialist in Orientul Mijlociu. „Nu vad niciun motiv sa cred ca nici Washingtonul, nici Ierusalimul aveau vreo asteptare ca asta sa vina.”
In calitate de presedinte in exercitiu care s-a angajat sa restabileasca competenta in arena politicii externe, Biden se confrunta acum cu acuzatii din partea oponentilor politici ca punctele de probleme globale se inmultesc sub supravegherea sa.
Sondajele arata ca americanii se intorc impotriva livrarilor de arme ale administratiei Biden catre Ucraina, in razboiul sau cu Rusia. Un general al fortelor aeriene americane a prezis intr-o nota din ianuarie ca SUA si China ar putea fi in razboi pana in 2025.
Iar o initiativa a administratiei Biden de a normaliza relatiile dintre Israel si Arabia Saudita este in pericol sa se destrame. Daca razboiul Israelului cu Hamas are ca rezultat moartea civililor palestinieni in Gaza, sauditii s-ar putea incuraja de ideea imbunatatirii legaturilor cu statul evreu.
„Administratia [Biden] a depus un efort enorm pentru a lucra la un acord de normalizare israeliano-saudit”, a spus Riedel. — Probabil ca acum e mort in apa. Odata ce vor aparea imagini cu sute de victime palestiniene – inclusiv femei si copii – populatia saudita nu va fi dispusa sa accepte un acord de normalizare.”
Candidatii republicani la presedintie s-au grabit sa-l acuze pe Biden dupa ce Hamas si-a lansat atacul. Campania liderului republican al Republicii Moldova, Donald Trump, a facut o declaratie concentrandu-se pe veniturile de 6 miliarde de dolari din petrol iranian pe care SUA le-au inghetat prin sanctiuni. Iranul a finantat istoric Hamas, cu care Israelul este acum in razboi. In schimbul eliberarii banilor, Iranul a fost de acord sa lase cinci americani inchisi sa se intoarca acasa.
„In urma cu o luna, presedintele Trump a avertizat ca slabiciunea lui Joe Biden si platile de 6 miliarde de dolari catre Iran vor fi „utilizate pentru terorism in tot Orientul Mijlociu””, se arata in declaratia de campanie a lui Trump. „Tocmai asta se intampla acum.”
Nu exista nicio dovada ca cele 6 miliarde de dolari au ajutat la finantarea atacurilor. Banii pot fi folositi doar pentru medicamente, alimente si scopuri umanitare, in conditiile impuse la eliberarea lor, au spus oficialii americani. Cu toate acestea, intr-un interviu pentru NBC News, presedintele iranian Ebrahim Raisi a spus ca guvernul sau va decide cum va cheltui cele 6 miliarde de dolari.
„Aceste fonduri nu au absolut nimic de-a face cu atacurile oribile de astazi si nu este momentul sa raspandim dezinformarea”, a declarat Adrienne Watson, purtatoare de cuvant a Consiliului de Securitate Nationala al Casei Albe, intr-o postare pe retelele de socializare.
Abordarea lui Biden fata de Iran arata ca va atrage mai multa atentie pe masura ce ostilitatile cu Hamas se desfasoara. El s-a confruntat cu solicitari din partea tarilor arabe si a Israelului de a-si intari postura fata de Iran, in timp ce incearca sa revigoreze un acord nuclear incheiat pe vremea cand era vicepresedintele lui Barack Obama. In 2018, Trump s-a retras din acord, care era menit sa impiedice Iranul sa dezvolte arme nucleare.
Intr-un videoclip difuzat sambata, guvernatorul Florida Ron DeSantis, un alt candidat la presedintia Republicii Populare, a spus ca politicile lui Biden „au mers usor cu Iranul si le-au ajutat sa-si umple cuferele”.
„Vom fi alaturi de Israel, in timp ce ei dezradacineaza Hamas si trebuie sa opunem Iranului”, a spus DeSantis.
Confruntat cu una dintre cele mai periculoase crize de politica externa ale mandatului sau, Biden a vorbit direct cu premierul israelian Benjamin Netanyahu sambata dimineata. Mai tarziu in cursul zilei, el a tinut o scurta adresa de televiziune de la Casa Alba, spunand ca sprijinul Americii pentru Israel este ferm, in timp ce i-a avertizat pe inamicii Israelului sa nu „exploateze aceste atacuri”.
„Lumea urmareste”, a spus Biden.
David Rothkopf, un analist de politica externa care a fost un inalt oficial comercial in administratia Clinton, a declarat intr-un interviu: „Tot ceea ce se intampla sub supravegherea unui presedinte are potentialul de a le ridica sau de a deveni o problema. Acestea sunt genul de lucruri care au testat administratiile anterioare si despre care acestea s-au clatinat. Dar pana acum, in acest caz, ca si in cazurile trecute, raspunsul administratiei Biden a fost exact ceea ce v-ati dori.”
O intrebare deschisa este daca Biden va sustine hotararea pe care a aratat-o in discursul sau de sambata. Israelul este pregatit pentru un contraatac infricosator. Cetatenii sai se pot astepta la fel de mult, pe fondul imaginilor cu luptatori Hamas rapind cetateni israelieni si ducandu-i in Gaza.
„Acesta este intr-adevar ceva pe care Israelul nu a experimentat”, a declarat David Friedman, care a fost ambasadorul SUA in Israel in administratia Trump, intr-un interviu. Vorbind din Ierusalim, Friedman a spus ca a auzit aproximativ 10 sirene de raid aerian de cand a inceput conflictul, fortandu-si familia sa intre intr-un adapost antibombe. „Pot doar sa va spun ca oamenii sunt suparati si raniti si se simt foarte fragili si expusi in moduri in care nu au mai fost in decenii.”
In luptele anterioare cu Hamas, Israelul a intampinat presiuni internationale pentru a se retrage. Daca victimele civile cresc de aceasta data in Gaza, membrii progresisti ai Congresului ii pot cere lui Biden sa ceara ca Netanyahu sa demisioneze.
Administratia Biden „ar trebui sa incurajeze Israelul si sa sprijine Israelul sa faca ceea ce Israelul considera ca este necesar pentru a restabili descurajarea si stabilitatea in propria sa tara”, a spus Friedman. „Va fi o reactie” impotriva Israelului. „Exista un mare interes in randul multor inamici ai Israelului – si, din pacate, al unora dintre prietenii sai – sa considere ca Israelul actioneaza in mod disproportionat.”
O alta complicatie pentru Biden este o relatie grea cu Netanyahu, care dateaza de ani de zile.
Netanyahu s-a opus acordului nuclear cu Iranul si a laudat „decizia indrazneata” a lui Trump atunci cand presedintele de atunci s-a retras din acord. El a mai spus ca Trump a facut „istorie” prin mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv in Orasul Sfant contestat Ierusalim in 2018.
Biden a insistat odata ca el si Netanyahu au fost „prieteni” intr-un moment tensionat al administratiei Obama, dar la inceputul acestui an, frictia dintre Biden si Netanyahu a ajuns la un cap. Biden s-a opus public reformarii judiciare controversate a primului ministru, care ar da mai mult control asupra Curtii Supreme a Israelului lui Netanyahu si aliatilor sai religiosi si conservatori. Miscarea a declansat proteste masive in Israel si, la acea vreme, Biden a vorbit.
„La fel ca multi sustinatori puternici ai Israelului, sunt foarte ingrijorat. Si sunt ingrijorat ca au inteles asta. Ei nu pot continua pe acest drum”, a spus Biden in martie.
Biden a adaugat ca nu crede ca il va invita pe Netanyahu la Casa Alba in termen scurt.
Acum, Israelul se confrunta cu o noua amenintare militara grava, slujba lui Biden tocmai a devenit mai dificila: trebuie sa gestioneze o relatie delicata cu un prim-ministru din timpul razboiului, sa ajute Ucraina sa respinga invazia Rusiei si sa castige o cursa impotriva republicanilor dornici sa-si descrie politica externa ca un esec. .
Dupa propriile calcule, el este la inaltime.
La inceputul acestui an, Biden a spus asta despre buna-credinta sa: „Voi spune ceva scandalos. Cred ca stiu la fel de multe despre politica externa americana ca oricine, inclusiv dr. [Henry] Kissinger”, care a fost secretar de stat in administratia Nixon. „Asta am facut toata viata mea – in ultimii 270 de ani.”
