Atacul fara precedent al Hamas asupra Israelului vine intr-un moment in care tara se confrunta cu diviziuni istorice politice interne, violente tot mai mari in Cisiordania si negocieri cu mize mari intre Israel, Arabia Saudita si Statele Unite.
Dupa ce membrii sai au ucis 200 de israelieni si au rapit alti zeci, Hamas a sustinut ca se razbuna pentru o serie de actiuni recente ale Israelului la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim si in Cisiordania. Dar guvernul de coalitie al prim-ministrului Benjamin Netanyahu a condus de mai bine de un an o represiune din ce in ce mai mare impotriva a ceea ce spune ca sunt atacuri teroriste in crestere palestiniene.
Fosti ofiteri de informatii si militari americani au spus ca cred ca momentul atacului Hamas a avut ca scop in primul rand perturbarea negocierilor dintre Israel si Arabia Saudita, deoarece Riadul parea in pragul unui pas istoric pentru normalizarea relatiilor cu Israelul.
Iranul incearca „sa puna presiune asupra inamicului sau implacabil, Israel”, cu acest atac, a spus adm. James Stavridis, fost comandant al NATO, in retragere.
Intr-un interviu cu Lester Holt de la NBC News luna trecuta, presedintele iranian Ebrahim Raisi a spus: „Suntem impotriva oricaror relatii bilaterale dintre tarile noastre regionale si regimul sionist”, o referire la Israel. Raisi a adaugat: „Noi credem ca regimul sionist intentioneaza sa normalizeze aceste relatii bilaterale cu tarile regionale pentru a-si crea securitatea in regiune”.
In ultimele saptamani, diplomati din SUA, Israel si Arabia Saudita au declarat pentru NBC News ca printul mostenitor saudit Mohammed bin Salman, premierul israelian Benjamin Netanyahu si presedintele american Joe Biden si-au exprimat toti sprijinul pentru un acord care ar avea ca rezultat recunoasterea Israelului Arabia Saudita. diplomatic.
Diplomatii spun ca, daca Arabia Saudita ar fi de acord sa recunoasca Israelul, ar determina alte state arabe sa faca acest lucru. O serie de astfel de acorduri ar pune capat deceniilor de ostilitate dintre Israel si vecinii sai, datand din 1948.
Toate cele trei parti au insa conditii complexe pentru un astfel de acord. Rupand cu fostii conducatori sauditi, bin Salman a semnalat ca este dispus sa recunoasca Israelul, avand in vedere marile beneficii economice pe care le-ar oferi Arabiei Saudite. Inainte de atacul Hamas, au existat rapoarte conform carora Arabia Saudita a spus Casei Albe ca va fi de acord sa-si mareasca productia de petrol pentru a ajuta la consolidarea unui acord, lucru pe care Casa Alba Biden l-a cautat de doi ani.
Insa sauditii doresc ca SUA sa-i ajute sa dezvolte un program nuclear civil, lucru la care se opune membrii de dreapta ai coalitiei lui Netanyahu si membrii Senatului SUA, care ar trebui sa aprobe orice astfel de intelegere.
Separat, Biden i-a spus lui Netanyahu, cand s-au intalnit la New York luna trecuta, ca orice acord ar trebui sa includa terenuri pentru palestinieni, astfel incat acestia sa poata stabili un stat viabil, lucru pe care l-ar impiedica extinderea asezarilor lui Netanyahu in Cisiordania. Saptamana trecuta, un grup bipartizan de senatori a exprimat aceleasi preocupari intr-o scrisoare adresata Casei Albe.
Cisiordania, intre timp, ramane scena atacurilor din ce in ce mai mari ale colonistilor israelieni asupra palestinienilor. Colonistii israelieni au atacat violent palestinienii de cel putin 700 de ori in 2023 – cel mai mare numar inregistrat, potrivit agentiei umanitare a ONU (OCHA).
Ministrul Securitatii Nationale de extrema-dreapta israelian, Itamar Ben-Gvir, a laudat extinderea asezarilor, cerand mai mult. Guvernul de extrema dreapta al lui Netanyahu a raspuns cu planuri de a construi 5.000 de noi asezari israeliene. Asezarile israeliene construite pe pamant palestinian sunt ilegale conform dreptului international si au fost condamnate de guvernul SUA.
Pe masura ce discutiile cu sauditii, israelienii si americanii au progresat, dezamagirea palestinienilor a crescut. „Exista o frustrare palpabila in randul palestinienilor cand ii vad pe sauditi si israelieni apropiindu-se”, a spus Stavridis.
Netanyahu a alimentat, de asemenea, diviziunea interna intre israelieni, deoarece a promovat o reforma judiciara care ar slabi Curtea Suprema a Israelului, o miscare care a starnit proteste in masa in toata tara.
Prima parte a reformei a fost adoptata in martie, dupa ce Knesset, parlamentul israelian, a promulgat o lege care a protejat un prim-ministru de a fi inlaturat de la putere. Acesta prevedea ca premierul poate fi demis numai din motive de sanatate sau de sanatate mintala, iar doar liderul si biroul lor puteau lua aceasta decizie.
Reforma judiciara a venit dupa ce Netanyahu a fortat alegeri multiple in ultimii ani, in timp ce premierul s-a luptat sa ramana la putere. Criticii au denuntat reformele instantelor subliniind ca ar slabi controalele democratice ale puterii in Israel, unii chiar au remarcat ca a fost facuta special pentru a mentine Netanyahu la conducere dupa ce acesta s-a confruntat cu acuzatii de coruptie.
O a doua parte a reformelor adoptate in iulie ar impiedica instanta sa declare nerezonabile deciziile guvernamentale. Un sondaj de la Canalul 13 din Israel in acea luna a constatat ca 56% dintre israelieni se temeau ca reforma judiciara va declansa un razboi civil.
Starvidis, fostul amiral, a spus ca Hamas si patronii sai au vazut diviziunile politice profunde din Israel ca pe o potentiala oportunitate de a lovi. Exista un sentiment printre adversarii lui Israel ca „nu a fost niciodata mai divizat, niciodata mai slab, niciodata mai sfasiat”, a spus el.