Cresterea yuanului chinez in cosul de monede al Fondului Monetar International (FMI) vine la mai bine de 22 de ani dupa ce Partidul Comunist si-a stabilit un obiectiv pe termen lung de convertibilitate deplina.
Cunoscut oficial ca renminbi sau „moneda poporului”, yuanul va fost inclus in cosul cu drepturi speciale de tragere (DST) al FMI la 1 octombrie 2016.
– Cosul de drepturi speciale de tragere (DST) a fost creat de FMI in 1969 ca activ suplimentar al rezervelor internationale.
– DST nu este nici o moneda, nici o cerere catre FMI. Mai degraba, este o revendicare potentiala asupra monedelor liber utilizabile ale membrilor fondului.
– In prezent este format din dolarul american, euro al Uniunii Europene, lira sterlina britanica si yenul japonez. La 1 octombrie 2016, yuanul chinezesc va fi integrat.
Includerea sa in acest grup de monede – dolarul american, euro, yenul japonez si lira britanica – este o recunoastere a progresului pe care China a facut-o in integrarea ei insisi intr-un sistem economic global care de decenii a fost dominat de Statele Unite, Europa si Japonia.
Acestea sunt cateva dintre datele cheie pe calea yuanului catre recunoasterea internationala:
19481 Decembrie: Primele bancnote in yuan sau renminbi sunt emise de Partidul Comunist din China inainte de a prelua puterea la 1 octombrie 1949. Este creata Banca Populara Chineza.
1978 Decembrie: China lanseaza reforma economica si politica de deschidere sub conducerea lui Deng Xiaoping.
1979 martie: Se infiinteaza Biroul de stat pentru schimburi straine pentru a supraveghea masurile de control valutar. Banca Chinei este desemnata ca institutie de schimb valutar.
1980 1 aprilie: Certificatele de schimb valutar sunt emise ca tip de moneda exclusiv pentru straini. Cursul de schimb oficial este de un certificat pe yuan.
1981 ianuarie: China stabileste un pret fix al yuanului exclusiv in scopuri comerciale internationale, la 2,8 yuani pe dolar, pentru a stimula exporturile. In scopuri necomerciale, cursul de schimb oficial este de 1,5 yuani per dolar.
1985 1 ianuarie: China unifica cursul de schimb la 2,8 yuani per dolar.
199017 noiembrie: Cursul de schimb oficial din China este ajustat la 5,22 yuani per dolar.
1993 noiembrie: Comitetul Central al Partidului Comunist emite un document care stabileste un obiectiv pe termen lung pentru un regim de curs de schimb flotant si convertibilitatea deplina a yuanului.
1994 1 ianuarie: China unifica cursul de schimb la 8,70 yuani per dolar intr-un sistem flotant, devalorizandu-si efectiv moneda cu 40 la suta. Certificatele de schimb valutar sunt intrerupte.
18 aprilie: Sistemul valutar din China este infiintat la Shanghai.
1995 29 decembrie :Yuanul inchide anul la un curs de schimb de 8,317 pentru dolar, intarindu-se de la 8,70 cu doi ani mai devreme. Aceasta ramane aproape neschimbata pana in 2005.
1996 Decembrie: China permite bancilor straine sa opereze in districtul Pudong din Shanghai pentru tranzactii in renminbi.
1997-1999: Statele Unite, Japonia si alte tari indeamna China sa nu-si devalorizeze moneda in timpul crizei financiare asiatice, de teama sa nu declanseze o reactie in lant.
2002 28 martie: Guvernatorul Bancii Centrale de atunci, Dai Xianglong, anunta ca China are in vedere o propunere a FMI de a include yuanul intr-un cos valutar in loc de doar dolarul.
2003 mai :Guvernul SUA cere Chinei sa reevalueze sau sa sustina yuanul. Producatorii americani spun ca moneda chineza este supraevaluata cu peste 40%.
20041 octombrie: Pentru prima data, China participa la o reuniune a G-7.
21 iulie 2005: China incheie un deceniu de yuan legat de dolar si anunta ca va lasa renminbi sa pluteasca fata de un cos de valute, permitand monedei sale sa se intareasca imediat cu 2,1 la suta.
2010 25 mai: Apoi, presedintele Hu Jintao se angajeaza sa avanseze catre o reforma a yuanului.
19 iunie: Banca Centrala este de acord sa creasca flexibilitatea cursului de schimb renminbi, desi nu stabileste un termen fix.
17 august: China anunta un program pilot pentru a permite institutiilor financiare din alte tari sa investeasca in yuani pe piata interbancara de obligatiuni.
14 aprilie 2012: China largeste banda de tranzactionare a yuanului la 1% de la 0,5%, prima astfel de miscare din 2007.
2014, 17 martie: China largeste din nou banda de schimb a yuanului, acum de la 1 la 2 procente.
19 iunie: Incepe schimbul direct intre yuan si lira sterlina.
30 septembrie: Schimbul direct intre yuan si euro incepe pe piata interbancara chineza.
2015 14 iulie: China faciliteaza schimbul de obligatiuni interbancare fara aprobare prealabila pentru bancile centrale straine, organizatiile financiare internationale si fondurile suverane.
4 august: FMI indica faptul ca mai este nevoie de munca inainte ca yuanul sa poata fi inclus in cosul de drepturi speciale de tragere. Orice modificare adusa acestui model se propune sa fie amanata pana la sfarsitul lunii septembrie 2016.
25 septembrie: Dupa o intalnire intre presedintele Statelor Unite, Barack Obama, si cel al Chinei, Xi Jinping, ambele parti emit o declaratie in care afirma ca Washingtonul sprijina includerea yuanului in cosul FMI.
20 octombrie: Banca Centrala a Chinei vinde obligatiuni pe un an in valoare de 5 miliarde de yuani la Londra, in prima emisiune de datorii de peste mari a Chinei.
13 noiembrie: Personalul FMI recomanda ca yuanul sa fie adaugat in cosul de valute impreuna cu dolarul, euro, lira si yenul.
30 noiembrie: Consiliul de administratie al FMI, care reprezinta cele 188 de tari membre ale fondului, decide ca yuanul indeplineste caracteristicile necesare pentru a fi inclus in cos.
