De asemenea, vii intrebandu-te despre unul dintre motivele de argint ale biroului post-pandemie pentru sefii carora nu le place ideea de a munci acasa. Daca intr-o zi vin mai putini oameni, cel putin nu au nevoie de atat de mult spatiu: pot gasi birouri nealocate si firma poate economisi niste bani. Problema este ca hot-desking-ul zboara in fata a doua lucruri, unul adanc inradacinat in psihicul uman si celalalt o consecinta directa a pandemiei.
Prima este teritorialitatea. Acesta este un cuvant cu conotatii negative. Evoca pe cineva care vede informatiile ca pe ceva ce trebuie tezaurizat si feedback-ul ca pe o intruziune – genul de persoana care cumpara un lacat pentru articolele pe care le depoziteaza in frigiderul comun. Dar teritorialitatea este si fireasca. Asa cum este greu sa nu franati putin la observatiile nesolicitate ale colegilor de munca, asa oamenilor le place sa aiba un spatiu pe care sa-l numeasca al lor.
Teritoriul personalizat pare a fi corelat cu un sentiment de apartenenta. Un studiu din anii 1970 a analizat longevitatea studentilor din anul I care impart camerele. Oamenii care au durat anul universitar au acoperit de doua ori mai mult spatiu deasupra patului lor cu decoratiuni personale decat aveau cei care au abandonat scoala. Si in birou, muncitorii revendica teritoriu cu totul, de la fotografii si fisiere pana la firimituri si servetele mototolite.
Un studiu pre-pandemic al comportamentului in randul persoanelor interesate, realizat de Alison Hirst de la Universitatea Anglia Ruskin din Marea Britanie, a impartit oamenii in „colonisti” si „vagabondi”. Colonistii, care ajungeau adesea mai devreme sau erau mai in varsta, incercau sa revendice acelasi birou in fiecare zi, pentru a avea un spatiu si un set de vecini pe care ii cunosteau si ii placeau. Vagabondii, care aveau tendinta de a fi sositi mai tarziu, au trebuit sa piarda timpul cautand un birou. Starea intr-un loc ocupat in mod normal de altcineva era plina de disconfort social.
Firmele pot evita o parte din aceasta pierdere de timp punand oamenii sa rezerve birouri – „hotelling”, in expresia ingrozitoare. Si pot evita stratificarea solicitand oamenilor sa elibereze spatiile in fiecare noapte. Conform acestui model, oamenii au propriul lor teritoriu, dar in loc de birou, este un dulap. Ganditi-va la „High School Musical”, dar fara muzica sau inalte.
Daca teritorialitatea este problema profunda a hot-desking-ului, atunci cea mai recenta provine din pandemie. Angajatorii trebuie sa se gandeasca mai mult la motivul pentru care oamenii ar trebui sa faca naveta. Nu exista un singur raspuns. Biroul este locul pentru a face genul de lucru in colaborare cu colegii care necesita proximitate fizica. Este o modalitate de a raspandi cultura companiei, precum si covid. Mai putin intuitiv, un sondaj efectuat de Gensler, o firma de arhitecti, asupra muncitorilor americani in 2022, a constatat ca cel mai obisnuit motiv pentru a veni a fost sa te concentrezi pe munca. Dar tema comuna este ca biroul nu mai este implicit; trebuie sa fie atragatoare.
Acest lucru se potriveste inconfortabil cu o versiune cu pret redus a hot-desking-ului, in care amprenta biroului se micsoreaza si oamenii isi iau locul oriunde pot. Coeziunea are de suferit daca colegii de echipa sunt imprastiati aleatoriu printr-o cladire; colaborarea este mai dificila daca nu exista suficiente sali de intalnire pentru a satisface cererea. Cultura companiei poate fi absorbita, dar numai in sensul in care toata lumea se simte grea. Si munca concentrata este mai usoara daca nu esti brusc pus langa cineva care suna ca Beaker din „The Muppets”.
Pentru banuti, concluzia neplacuta este ca hot-desking-ul functioneaza cel mai bine atunci cand oamenii au mult spatiu. In noile birouri Cisco din Manhattan, de exemplu, nimeni nu are un birou alocat (inclusiv sefii), dar exista o multime de optiuni si oamenii sunt incurajati sa se miste in mod repetat in timpul zilei. Biroul este teritoriul tuturor.
Inapoi la Hudson River Trading din New York, angajatii au cu totii propriile birouri, dar si licenta pentru a se deplasa dupa cum doresc. Spatiul se simte abundent: exista aproximativ la fel de multe locuri pentru sali de sedinte pe ultimul sau etaj, post-pandemie, cate locuri sunt alocate. Puteti folosi hot-desking-ul pentru a economisi bani sau il puteti folosi pentru a crea flexibilitate si un sentiment de apartenenta. Este greu sa le faci pe amandoua.