Protestatarii „vestelor galbene” din Franta sfideaza guvernul

Protestatarii „vestelor galbene” s-au adunat la Paris si in alte orase pentru a cincea sambata consecutiva de demonstratii. Protestatarii au sfidat apelul guvernului de a suspenda actiunea in urma atacului asupra targului de Craciun din Strasbourg, unde un barbat inarmat a ucis patru persoane.

Cu toate acestea, s-au prezentat mai putini oameni – 66.000 in total, au spus oficialii, comparativ cu 125.000 sambata trecuta.

Miscarea, initial impotriva cresterii taxelor pe combustibil, abordeaza acum alte probleme, inclusiv reformele educatiei.

Sapte persoane au murit pana acum in protestele „gilets jaunes” (vestele galbene), cel mai recent intr-un accident rezultat in urma blocajului protestatarilor de vineri.

Aproximativ 69.000 de politisti au fost mobilizati in toata Franta pentru a preveni repetarea violentelor din saptamanile precedente.

La Paris, putin peste 2.000 au iesit in strada intr-o zi rece si ploioasa, fata de 10.000 saptamana trecuta.

Politia a oprit si a audiat 168 de persoane in capitala, retinand 115.

Pe Champs-Elysees au izbucnit de mai multe ori pe parcursul zilei, politia folosind gaze lacrimogene si tunuri cu apa. Cu toate acestea, la caderea noptii, emblematicul bulevard a fost redeschis circulatiei.

Sapte persoane au fost ranite.

Unele muzee au fost inchise, dar atat Luvru, cat si Turnul Eiffel au ramas deschise.

In Bordeaux, peste 4.500 de protestatari au iesit in strada. Politia a trebuit sa foloseasca tunuri cu apa pentru a-i imprastia. Un numar similar a protestat la Toulouse.

In Nantes, aproximativ 1.200 de protestatari au vazut tiruri de gaze lacrimogene asupra lor.

Scene similare au avut loc in Avignon si Besancon.

In Calais, un grup de „veste galbene” a blocat drumul de acces in port.

Analiza de Hugh Schofield, BBC News, Paris

Cateva sute de siluete dezordonate in veste de zi se plimba in sus si in jos pe Champs Elysees. Ocazional, se aud hoopuri si batjocuri, urmate de o bubuitura si un pic de gaz. Un grup de protestatari s-a apropiat prea mult de un cordon al politiei, iar o demonstratie de forta ii impinge inapoi. Mini-panica dureaza aproximativ 15 secunde.

Cam asta este amploarea celei de-a cincea demonstratii de vesta galbena, care confirma tendinta descendenta de sambata trecuta. Poate ca cei care fac probleme vor intra in joc asa cum au facut saptamana trecuta – dar nu poate fi la aceeasi scara, pentru ca astazi pur si simplu nu sunt destui protestatari de buna-credinta in jur pentru a le oferi acoperire.

„Geletii galbeni” care s-au dovedit par a fi elementul de stanga dur. Se vorbeste mult despre „RIC” – Referendumurile de Initiativa Cetateneasca. Aceasta este o cerere a liderului de extrema stanga Jean-Luc Melenchon – si departe de apelul initial al vestelor galbene, care era pentru o simpla reducere a taxei pe combustibil (concedata de mult).

Miscarea – sau cel putin miscarea de protest de sambata – se micsoreaza si se intareste.

Impactul demonstratiilor a fost simtit puternic in Franta. Guvernul a fost nevoit sa se plece presiunilor si sa isi ajusteze cursul economic.

Presedintele Emmanuel Macron a raspuns protestelor de strada la nivel national prin eliminarea unei cresteri nepopulare a taxei pe combustibil si promitand o suma suplimentara de 100 de euro (90 de lire sterline; 114 de dolari) pe luna pentru salariatii cu salariul minim si reduceri de impozite pentru pensionari.

Cu toate acestea, este departe de a fi clar ca a facut destule pentru a dezamorsa furia publicului.

Protestatarii au adoptat numele dupa o campanie pe retelele de socializare care indeamna oamenii sa iasa in strada purtand jachetele galbene de inalta vizibilitate care trebuie transportate in fiecare vehicul din Franta.

Ei au protestat initial impotriva cresterii taxelor la motorina, care este utilizata pe scara larga de soferii francezi si a fost mult timp mai putin taxata decat alte tipuri de combustibil.

Dl Macron a spus ca sunt necesare taxe mai mari pe combustibilii fosili pentru a finanta investitiile in energie regenerabila.

Dar protestele au izbucnit si in legatura cu alte probleme, inclusiv solicitari pentru salarii mai mari, impozite mai mici, pensii mai bune si cerinte mai usoare de intrare la universitate.

Scopul principal al miscarii, de a evidentia frustrarea economica si neincrederea politica a familiilor muncitoare mai sarace, are un sprijin larg.