Razboiul continuu al Rusiei in Ucraina provoaca o situatie „foarte, foarte provocatoare” in Europa, care testeaza solidaritatea tarilor sale nu numai in ceea ce priveste modul in care acestea reactioneaza la agresiunea lui Putin, ci si in modul in care abordeaza efectele secundare.

Impactul conflictului asupra energiei s-a raspandit in toata Europa: Germania s-a straduit sa-si sporeasca stocarea de gaze naturale, presedintele francez Emmanuel Macron a incurajat oamenii sa-si reduca consumul de gaz cu 10% inainte de iarna, iar Italia cauta sa reduca consumul de gaze cu 7. %.

„Nu am experimentat niciodata o experienta atat de provocatoare”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru economie.

„Cred la actiune europeana, solidaritate europeana, pentru ca experienta pe care am avut-o in criza anterioara… a fost ca, actionand impreuna, raspunzand impreuna, nu numai ca sunteti capabili sa evitati diviziunile intre tarile europene, dar aveti o putere puternica, puternica. reactie”, a spus Gentiloni, referindu-se la achizitionarea si lansarea in unanimitate, desi „lenta”, a vaccinurilor Covid-19 in 2021.

Gentiloni s-a referit, de asemenea, la un „instrument comun” care ar putea fi folosit in intreaga UE pentru a ajuta statele membre sa combata criza energetica. 

„Nu fac apel la o datorie comuna suplimentara”, subliniaza Gentiloni, „pentru ca avem o datorie comuna mare pentru ceea ce numim urmatoarea generatie UE. Cer un instrument comun bazat pe imprumuturi pentru a face fata situatiei de urgenta pe care o avem, ” el a spus. 

Diviziuni in randuri?

Dar diviziunile incep sa se arate in modul in care tarile abordeaza criza energetica. 

Polonia, Belgia, Italia si Grecia se numara printre tarile care propun un „coridor al preturilor” gazelor in Europa, in incercarea de a aborda cresterea preturilor. 

Coridorul preturilor la gaze „ar trebui sa actioneze ca un intrerupator de circuit si sa descurajeze speculatiile. Nu este menit sa suprime preturile la un nivel artificial scazut”, potrivit unui proiect de propunere, dupa cum a raportat Reuters.

Dar se crede ca alte tari, inclusiv Germania, se opun planului din cauza temerilor ca limitarea preturilor ar putea avea un impact negativ asupra securitatii energetice.

Se crede ca culoarul a fost discutat pe 7 octombrie, dar nu au fost facute publice alte detalii.

Intre timp, Germania a pus deja prevederi pe masura ce se apropie iarna.

Cancelarul Olaf Scholz a anuntat pe 30 septembrie un pachet de 200 de miliarde de euro (193 de miliarde de dolari) pentru a subventiona consumul de baza pentru gospodarii si companiile mici si mijlocii. 

Dar Germania, care lucreaza independent de comunitatea europeana mai larga, a starnit intrebari cu privire la angajamentul tarii pentru un raspuns unitar la criza energetica, cu temeri ca pachetul ar putea avea un impact negativ asupra vecinilor tarii.

Intrebat daca Germania ar trebui sa se angajeze sa nu cumpere energie inaintea altor tari europene, Gentiloni a spus ca ar fi „o miscare foarte buna”.

„As spune nu numai pentru Germania, ci si pentru Italia, pentru alte tari care sunt de inteles pe cont propriu in cautarea surselor de energie, alternative la combustibilii fosili rusi”, a spus Gentolini.

„Nu critic Germania”, a subliniat Gentiloni, „ci cer ceva mai mult de la UE”.

Altii au fost mai directi in dezaprobarea rolului Germaniei in criza energetica din Europa, inclusiv prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki.

„Aceasta este problema noastra colectiva”, a spus Morawiecki, „nu poate fi asa, ca o singura tara, care este cea mai bogata si mai dezvoltata din Europa, precum Germania… poate bloca tot ceea ce se intampla acum”, a spus el, referindu-se la propunerea. coridor de gaze.

„Nu vrem sa fim patronati de unele tari care se comporta apoi intr-un mod complet diferit decat era de asteptat sa faca inainte”, a spus el  intr-un interviu.

Ministrul de Finante al Poloniei, Magdalena Rzeczkowska, a adoptat o abordare mai echilibrata, spunand ca, in timp ce Europa ar trebui sa incerce „sa gaseasca solutii comune pentru toti” care sa nu „deranjeze conditiile egale de joc in Europa”, ea ar putea intelege de ce tarile isi pot propune propuneri proprii.

„Discutiile in materie de energie dureaza prea mult”, a spus Rzeczkowska  la reuniunile anuale din 2022 ale Fondului Monetar International si ale Grupului Bancii Mondiale.

“Polonia face si propriile noastre programe, propriile noastre solutii, pentru ca nu putem astepta. Dar totusi, trebuie sa fim puternici, trebuie sa avem o abordare coordonata”, a spus ea.

Presedintele Eurogrupului, Pascal Donohoe, a spus ca si el ar putea intelege de ce tarile isi propun propriile politici in loc sa astepte o abordare cu aprobarea la nivelul UE.

„Fiecare guvern se uita la masurile potrivite pentru propriile guverne”, a spus el, vorbind tot de la Washington.

Economistul-sef al FMI Pierre-Olivier Gourinchas a declarat ca nu poate comenta daca planul Germaniei va functiona, deoarece „nu avem inca detalii”.

Desi detaliile nu au fost inca publicate, planurile sunt programate sa se desfasoare pana in 2024 si includ franele de pret la energie electrica si gaz, reactivarea Fondului de Stabilizare Economica, care a fost folosit pentru a salva Lufthansa in timpul pandemiei si o reducere a TVA-ului pe gaz.