Administratia Biden a adoptat pozitii mixte cu privire la politicile sale care implica Haiti – o agentie federala avertizand ca tara din Caraibe este prea periculoasa pentru cetatenii americani, in timp ce o alta agentie ii deporta inapoi in tara devastata de violenta.
Violenta in Haiti in al doilea trimestru al anului 2023 a crescut cu aproape 14% in comparatie cu trimestrul precedent, potrivit unui raport al Natiunilor Unite publicat joi.
Pe 30 august, Ambasada SUA in Haiti a indemnat cetatenii americani sa paraseasca tara din cauza „situatiei actuale de securitate”. A doua zi, US Imigration and Customs Enforcement (ICE) a deportat un numar nedezvaluit de persoane in Haiti.
Avand in vedere ca capitala Haitiului, Port-au-Prince, este in mare parte controlata de bande renumite pentru rapire si crima, expertii avertizeaza ca deportarile ar putea echivala cu pedepse cu moartea.
„Acest act pune vieti in pericol”, a declarat Guerline Jozef, directorul executiv al Aliantei Podului Haitian, intr-un comunicat. „Solicitam urgent presedintelui Biden, vicepresedintelui Harris, secretarului Mayorkas si intregii administratii sa inceteze toate deportarile in Haiti”.
Valuri de criminalitate si tulburari au lovit Haiti de la asasinarea fostului presedinte Jovenel Moise in 2021. Succesorul sau, prim-ministrul Ariel Henry, s-a straduit sa stopeze violenta. Peste 1.860 de victime ale crimelor, ranilor si rapirilor au fost documentate intre 24 aprilie si 30 iunie 2023, se arata in raportul ONU.
Cu toate acestea, Haiti a fost printre primele trei destinatii pentru deportarile de zboruri charter din SUA in cursul anului fiscal 2022, cu 125 de zboruri efectuate in acea perioada, conform raportului anual al ICE.
In ultimii ani, SUA au deportat peste 2.700 de haitiani, dintre care 895 in anul fiscal 2020, 353 in anul fiscal 2021 si 1.532 in anul fiscal 2022, potrivit aceluiasi raport.
Citand extinderea cailor legale de catre administratia Biden pentru haitiani, un purtator de cuvant al Consiliului de Securitate Nationala a Casei Albe a declarat pentru CNN intr-o declaratie ca haitianii care doresc sa intre in Statele Unite sunt indemnati sa faca acest lucru in mod legal.
Departamentele de Stat si de Securitate Interna din SUA „monitorizeaza situatia de pe teren si se coordoneaza indeaproape cu partenerii internationali pentru a se asigura ca migrantii pot fi returnati in siguranta in Haiti”, a mai spus purtatorul de cuvant.
De luni de zile, Henry si secretarul general al Natiunilor Unite, Antonio Guterres, au cerut o interventie militara in tara. Dar vecinii Haiti din emisfera vestica si-au refuzat in liniste un rol principal.
La sfarsitul lunii iulie, guvernul Kenya s-a oferit sa conduca o „forta multinationala” de 1.000 de ofiteri de politie pentru a ajuta la instruirea si a asista politia haitiana la „restabilirea normalitatii” natiunii Caraibe – o idee care a fost acceptata de guvernul SUA.
„Statele Unite felicita guvernul Kenya pentru ca a raspuns la apelul Haitiului si pentru ca a luat in considerare sa serveasca drept natiune principala pentru o forta multinationala din Haiti care sa ajute la abordarea insecuritatii cauzate de violenta bandelor”, a declarat secretarul de stat al SUA Antony Blinken intr-o declaratie. in august.
Blinken a adaugat ca asteapta cu nerabdare sa avanseze procesul de implicare a Keniei printr-o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU care autorizeaza o forta multinationala in Haiti.
In cadrul unui briefing de presa de la Casa Alba de marti, consilierul pentru securitate nationala Jake Sullivan a spus ca nu va intra in detalii operationale, dar a reiterat angajamentul SUA de a „sprijini o forta multinationala care este in esenta o misiune de sprijin politieneasca, nu o misiune militara si una care este in sprijinul Politiei Nationale din Haiti, nepreluand capacitatile de politie suverana de la Politia Nationala din Haiti.”
Misiunile anterioare de mentinere a pacii ale ONU in Haiti au lasat o mostenire amara, iar criticii subliniaza ca comportamentul fortelor de securitate kenyene a ridicat unele preocupari in privinta drepturilor la domiciliu. In 2022, Departamentul de Stat al SUA a constatat ca Kenya avea „probleme semnificative privind drepturile omului”, inclusiv rapoarte credibile despre „crime arbitrare”, „ucideri extrajudiciare”, „disparitii fortate”, „tortura” si cazuri de „crude, inumane sau degradante”. tratament”.
Potrivit unui purtator de cuvant al Consiliului National de Securitate al Casei Albe, SUA „colaboreaza indeaproape cu guvernul kenyan pentru a se asigura ca toti potentialii participanti la aceasta misiune vor fi bine pregatiti pentru a aduce mai multa securitate poporului din Haiti si ar avea un angajament demonstrat de a respecta drepturile omului.”
„In plus, vom lucra cu parteneri, inclusiv Kenya, pentru a monitoriza si a investiga orice acuzatii de incalcari ale drepturilor omului odata ce misiunea este desfasurata”, a spus purtatorul de cuvant.
Se asteapta ca Consiliul de Securitate al ONU sa analizeze posibilitatea unei desfasurari multinationale conduse de Kenya in saptamanile urmatoare.
Intre timp, pe masura ce Statele Unite creeaza noi programe de imigratie si isi intaresc politicile de aplicare a frontierei – inclusiv deportarile sporite, printre alte tactici – haitianii care fug din tara par sa caute cai alternative.
Administratia Biden a lansat un program de eliberare conditionata in ianuarie, care a permis ca 30.000 de persoane din Haiti, Venezuela, Nicaragua si Cuba care trec verificarea si aveau un sustinator financiar din SUA sa intre legal in SUA in fiecare luna. Haitienii sunt nationalitatea de top care profita de program. Dintre cele 181.000 de persoane care au sosit legal din ianuarie pana in iulie, haitianii reprezinta mai mult de o treime (peste 60.000) dintre beneficiari, arata datele CBP.
Datele guvernamentale panameze arata ca de la inceputul anului, numarul de haitiani care tranziteaza prin jungla periculoasa dintre Panama si Columbia, cunoscuta sub numele de Decalajul Darien, a scazut semnificativ. Anul acesta, haitianii au devenit, de asemenea, cea mai mare nationalitate care solicita azil in Mexic.
Dar multi continua sa isi asume riscuri periculoase pentru a ajunge pe tarmurile SUA. Din octombrie 2022 pana in iulie 2023, peste 5.000 de haitiani au fost interzisi pe mare de Garda de Coasta a SUA.
