Cel putin 200 de persoane au fost ucise si alte peste 400 au fost ranite intr-o operatiune militara a Azerbaidjanului in regiunea disputata Nagorno-Karabah, potrivit unui oficial din teritoriul controlat de armeni de acolo.
Ministerul Apararii al Azerbaidjanului a declarat marti ca a inceput o campanie „antiterorista” in regiune, o enclava etnica armeana care este recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului si care a fost cauza a doua razboaie intre vecini in ultimele trei decenii, majoritatea recent in 2020.
Biroul ombudsmanului din Nagorno-Karabah a declarat ca cel putin 200 de persoane au murit, inclusiv zece morti confirmate de civili si cinci copii, intr-o declaratie online miercuri seara, dupa ce presa armeana si autoritatile locale au raportat bombardarea puternica a capitalei regionale Stepanakert.
Tensiunile sunt fierbinti in regiune de luni de zile, dupa ce trupele azere au blocat coridorul Lachin in decembrie, intrerupand singurul drum care leaga Nagorno-Karabah de Armenia si impiedicand importul de alimente catre cei aproximativ 120.000 de locuitori ai sai.
Fortele de mentinere a pacii rusi, care s-au desfasurat in Nagorno-Karabah in conformitate cu conditiile de incetare a focului din 2020, au fost insarcinate sa previna izbucnirea unui nou conflict. Dar Moscova a fost acuzata ca nu poate sau nu vrea sa intervina pentru a proteja Armenia, aliatul ei pe termen lung, in fata agresiunii continue din partea Azerbaidjanului.
Autoritatile din Karabakh au spus ca au cerut discutii imediate cu Azerbaidjan, pe fondul bombardarii continue a regiunii.
Ca raspuns, presedintia azera a declarat ca este dispusa sa se intalneasca cu armenii din Karabakh, dar a adaugat intr-o declaratie: „Pentru a opri masurile antiteroriste, grupurile armate ilegale armene trebuie sa ridice steagul alb, sa predea toate armele, iar regimul ilegal trebuie sa se dizolve. in sine. In caz contrar, masurile antiteroriste vor fi continuate pana la final.”
CNN nu a putut verifica afirmatiile niciunei parti in conflict.

„Decorticare sistematica”
Un consilier prezidential azerbaigian a minimizat marti rapoartele privind victimele civile in Nagorno-Karabah, dar a spus ca „daunele colaterale” sunt o posibilitate in orice operatiune militara.
Confruntat cu rapoartele privind victimele civile in timpul operatiunii militare a Azerbaidjanului in regiunea in litigiu de marti, Hikmet Hajiyev, consilier politic al presedintelui Azerbaidjanului, a declarat pentru Matthew Chance de la CNN, intr-un interviu exclusiv, ca se indoieste de acuratetea lor.
Hajiyev a mai spus ca „actiunea de combatere a terorismului” a Azerbaidjanului impotriva Armatei de Aparare a Nagorno-Karabah a fost declansata de moartea a sase persoane in exploziile de mine in interiorul Azerbaidjanului, inclusiv doi civili si patru ofiteri de politie.
„Guvernul azerbaigian a luat decizia de a incepe cu actiuni si masuri de contraterorism nelimitate, dar locale, pe teren pentru a neutraliza in cele din urma instalatiile militare ale infrastructurii militare care exista ilegal pe teritoriul nostru”, a spus Hajiyev.
El a subliniat ca actiunea militara nu se va opri pana cand fortele militare din interiorul Nagorno-Karabah nu vor dezarma si „au ridicat un steag alb”.
Ministerul Apararii din Azerbaidjan a cerut marti intr-o declaratie „retragerea completa a trupelor etnice armene si dizolvarea guvernului de la Stepanakert” si a spus ca doar „tinte militare legitime sunt incapacitate”.
„Singura modalitate de a obtine pacea si stabilitatea in regiune este retragerea neconditionata si completa a fortelor armate armene din regiunea Karabakh din Azerbaidjan si dizolvarea regimului marioneta”, se arata in comunicat.
Ministerul a sustinut ca armata sa a fost supusa unui „bombardament sistematic” din partea fortelor armate ale Armeniei si ca Armenia si-a intarit pozitiile, „aducand unitatile la un nivel inalt de pregatire pentru lupta”. De asemenea, a sustinut ca mine au fost plantate in zone deminate anterior si au provocat deja moartea a doi civili.
Armenia neaga afirmatiile ca armata sa se afla in Nagorno-Karabah
Ministerul de Externe al Armeniei a respins afirmatiile conform carora armata armeana se afla in Nagorno-Karabah.
„Asistenta Armeniei pentru Nagorno-Karabah este de natura umanitara, a carei necesitate este confirmata in continuare de criza umanitara cauzata de blocarea ilegala a coridorului Lachin”, se arata intr-un comunicat.
Agentia de presa armeana Armenpress a raportat ca armata Nagorno-Karabah, care nu face parte din fortele armate ale Armeniei, „afiseaza „rezistenta hotarata” la incercarile armatei azere de a avansa”.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate al Armeniei pe fondul situatiei din Karabakh.
Agentia armeana de stiri Armenpress a declarat ca orasul Stepanakert este sub un puternic bombardament azer si ca conexiunea mobila si la internet au fost intrerupte.
„Recent, partea azera a efectuat transferuri zilnice de trupe si stocarea diferitelor arme, care au fost insotite de activitati intense de informare si propaganda, pregatind terenul pentru o agresiune pe scara larga impotriva Artsakh”, a declarat Ministerul de Externe al Artsakh – termenul local. pentru Nagorno-Karabah – a spus intr-un comunicat.
„Acum asistam la modul in care Azerbaidjanul, pentru a-si pune in aplicare politica de genocid, se indreapta spre distrugerea fizica a populatiei civile si distrugerea bunurilor civile.”

Razboiul anterior, care s-a incheiat cu o infrangere zdrobitoare pentru statul de facto Nagorno-Karabakh sustinut de guvernul Armeniei, a durat 44 de zile, inainte ca incetarea focului intermediata de Moscova sa puna capat conflictului.
Acordul prevedea ca aproximativ 2.000 de soldati rusi de mentinere a pacii sa fie dislocati in Nagorno-Karabah pentru a pazi coridorul Lachin. Dar fortele de mentinere a pacii din Rusia nu au impiedicat trupele azere sa stabileasca un punct de control militar de-a lungul coridorului, oprind importul de alimente in enclava.
La inceputul acestei luni, Pashinyan a declarat ca Azerbaidjanul a concentrat trupele la granita cu Armenia si linia de demarcatie cu Nagorno-Karabah si a avertizat cu privire la o posibila escaladare.
„In ultima saptamana, situatia politico-militar din regiunea noastra s-a deteriorat semnificativ”, a spus Pashinyan. „Motivul este ca Azerbaidjanul acumuleaza trupe de-a lungul liniei de contact a Nagorno-Karabah si a granitei armeano-azerbaidjane de cateva zile.”
„Escaladarea militara nu trebuie folosita ca pretext”
Presedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a descris marti escaladarea brusca a conflictului drept „Rusia in joc”, spunand Isa Soares de la CNN ca „nu este o coincidenta” ca tensiunile au escaladat pe masura ce liderii mondiali se aduna la New York pentru Adunarea Generala a Natiunilor Unite.
„Reactia europeana este absolut clara. Condamnare deplina a actiunilor pe care le-am vazut mai devreme astazi in Karabakh, cerere completa de incetare a activitatilor”, a spus el – o pozitie la care au facut ecou ministerul francez de externe si seful NATO Jens Stoltenberg.
Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a condamnat, de asemenea, atacul, spunand ca „escaladarea militara nu ar trebui folosita ca pretext pentru a forta exodul populatiei locale”.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a cerut Azerbaidjanului sa-si inceteze imediat actiunile militare, spunand intr-o declaratie de marti ca Statele Unite sunt „profund ingrijorate”.
Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, a aparat insa actiunile lui Baku, spunand ca guvernul Azerbaidjanului „s-a vazut obligat sa ia masurile necesare pe teritoriul sau suveran”.
„Continuarea procesului de negocieri intre Azerbaidjan si Armenia este singura modalitate de a stabili pacea, securitatea, prosperitatea si stabilitatea permanenta in regiune”, a subliniat ministerul turc in declaratia sa, potrivit presei de stat turce TRT.
inactiunea Rusiei?
Ministerul rus de Externe a declarat ca este profund alarmat de escaladarea brusca din regiune si a cerut partilor sa „opreasca varsarea de sange”.
„(Partea) rusa indeamna partile in conflict sa opreasca varsarea de sange, sa inceteze imediat ostilitatile si sa revina pe calea reglementarii politice si diplomatice”, a declarat marti purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, sustinand ca contingentul rus de mentinere a pacii „continua sa-si indeplineasca sarcinile”. ”
Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, si-a exprimat, de asemenea, „ingrijorarea pentru escaladarea brusca a tensiunilor si izbucnirea ostilitatilor” si a cerut Armeniei si Azerbaidjanului sa adere la acordurile tripartite semnate dupa razboi in 2020.
Fortele de mentinere a pacii rusi au evacuat peste 2.000 de civili, inclusiv 1.049 de copii, si le-au oferit adapost temporar si asistenta medicala in cursul noptii de marti, a anuntat Ministerul rus al Apararii pe Telegram. „Va informam ca nu este nevoie de miscari in acest moment si indemnam pe toata lumea sa mentina regulile de siguranta si sa ramana in adaposturile anti-bombe”, se arata in comunicat.
Mass-media de stat rusa TASS a mai raportat ca fortele de mentinere a pacii rusi au inregistrat marti numeroase incalcari ale incetarii focului de catre Azerbaidjan, citand informatii de la ministerul rus al apararii.
Dar Pashinyan a criticat Rusia pentru ca nu si-a alertat guvernul cu privire la planurile Azerbaidjanului de a lansa actiuni militare.
„Nu am primit nicio informatie de la partenerii nostri din Rusia despre aceasta operatiune”, a spus Pashinyan, citat de Armenpress, descriind acest lucru drept „ciudat si nedumerit”.
„Azerbaijanul a lansat, in esenta, operatiunea la sol pentru a supune armenilor din Nagorno-Karabah la curatare etnica”, a spus Pashinyan. „Credem ca fortele ruse de mentinere a pacii ar trebui in primul rand sa ia masuri si, in al doilea rand, ne asteptam ca si Consiliul de Securitate al ONU sa ia masuri.”
Agresiunea Azerbaidjanului vine pe fondul a ceea ce analistii au spus ca ar putea fi ruderea legaturilor dintre Rusia si Armenia, care au fost multa vreme cei mai apropiati aliati.
De zeci de ani, Armenia a avut incredere in Rusia ca singurul garant al securitatii sale, pe care Rusia intentioneaza sa o ofere prin intermediul Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO), o alianta militara a statelor post-sovietice care include Armenia, dar nu Azerbaidjan.
Dar Armenia a devenit frustrata de lipsa de dorinta sau incapacitatea Rusiei de a o apara impotriva agresiunii azere, pe masura ce legaturile dintre Moscova si Baku au crescut.
In conditiile in care Rusia nu si-a indeplinit angajamentele, Armenia a inceput recent sa incerce sa exploreze noi parteneriate internationale, de la gazduirea de exercitii militare comune cu Statele Unite pana la trimiterea de ajutor umanitar Ucrainei – intr-o serie de actiuni descrise de Ministerul de Externe rus ca fiind „neprietenoase”.