Luptele intense fac ravagii in Israel si Gaza, dupa ce militantii Hamas au lansat mii de rachete in Israel si oameni inarmati s-au infiltrat in sudul Israelului.
„Suntem in razboi si il vom castiga”, a spus premierul israelian Benjamin Netanyahu. Lupta poate fi cea mai proasta din 2021, dar face parte dintr-un conflict complex, amar, care ajunge pana la primul razboi mondial.
Disputa isi are radacinile in vremuri pre-biblice. Desi granitele sale s-au schimbat de-a lungul anilor, teritoriile palestiniene au fost ceea ce este acum Israel, Gaza si Cisiordania.
Atat istoria, cultura si identitatea evreilor israelieni, cat si a arabilor palestinieni sunt legate de teritoriile palestiniene si de orasul antic Ierusalim, „unul dintre cele mai amar contestate orase de pe pamant”, potrivit The Associated Press.
Imperiul Otoman a controlat regiunea timp de aproximativ 400 de ani inainte de infrangerea acesteia, impreuna cu Germania, in Primul Razboi Mondial. Marea Britanie a primit controlul asupra Palestinei de catre Liga Natiunilor in 1920, sub un ordin numit Mandatul Britanic.
In 1917, guvernul britanic si-a semnalat sprijinul pentru infiintarea unui stat evreiesc in Israel prin Declaratia Balfour.
Desi declaratia sustinea, a mai spus ca „nu se va face nimic care ar putea prejudicia drepturile civile si religioase ale comunitatilor neevreiesti existente in teritoriile palestiniene sau drepturile si statutul politic de care se bucura evreii in orice alta tara”.
Migratia evreiasca din Europa de Est si Centrala a crescut intre 1922 si 1947, deoarece evreii au fugit de persecutie si de distrugerea comunitatilor lor in perioada interbelica si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pana la sfarsitul Holocaustului, peste 6 milioane de evrei europeni au fost ucisi, iar multi supravietuitori au ramas apatrizi.
Pe masura ce numarul imigrantilor evrei a crescut, multi palestinieni au fost stramuti. Au inceput sa se respinga si a rezultat violenta.
In 1929, 67 de evrei au fost ucisi in masacrul de la Hebron, parte a revoltelor palestiniene impotriva imigratiei evreiesti in Palestina.
Teritoriu disputat
Gaza: Cunoscuta si sub denumirea de Fasia Gaza, este casa a aproximativ 2 milioane de palestinieni, multi dintre ei stramutiti dupa ce au plecat sau au fost alungati din Israel in timpul Razboiului de Independenta.
Cisiordania: Mai mica decat Delaware, Cisiordania este la est de Israel. Acolo traiesc aproximativ 3 milioane de palestinieni, majoritatea arabi musulmani. Cisiordania contine o serie de locuri sfinte evreiesti, care sunt vizitate de mii de pelerini in fiecare an.
Ierusalimul de Est: Ierusalimul insusi este un oras divizat, disputat. A fost taiat in doua dupa razboiul arabo-israelian din 1948. Israel controla partea de vest, iar Iordania controla estul. Israelul a capturat intregul oras in razboiul de sase zile din 1967.
Desi proprietatea Ierusalimului este contestata, oficialii israelieni il sustin drept capitala nedivizata a Israelului. In 2017, administratia Trump a mutat Ambasada SUA in Israel la Ierusalim de la Tel Aviv, o recunoastere oficiala a Ierusalimului ca capitala.
Cu toate acestea, majoritatea natiunilor nu recunosc Ierusalimul ca apartinand nici israelienilor, nici palestinienilor.
Cine se lupta?
Hamas
Hamas este cel mai mare grup militant palestinian si a lansat rachete din Gaza asupra oraselor israeliene in timpul luptei.
A fost fondata in 1987, in timpul primei revolte palestiniene impotriva ocupatiei israeliene a Gaza si Cisiordania si a controlat Gaza de la castigarea alegerilor din 2007. Este angajat sa distruga Israelul si este considerat un grup terorist de catre SUA, Marea Britanie si alte tari. natiunile.
Fortele de Aparare Israeliene
IDF este fortele armate combinate ale Israelului, inclusiv armata, marina si fortele aeriene. A fost infiintata in 1948, la doua saptamani dupa ce Israelul s-a declarat stat.
Comunitatea internationala incearca, nu reuseste sa aduca pacea
1947: ONU voteaza impartirea Palestinei in state separate evreiesti si arabe si sa faca din Ierusalim un oras international. Arabii resping planul, care mai tarziu este abandonat.
1948: Dupa ce mandatul britanic expira pe 14 mai, Consiliul Poporului Evreu se intruneste la Tel Aviv si infiinteaza Statul Israel. SUA recunoaste oficial noua natiune mai tarziu in acea zi; URSS o recunoaste trei zile mai tarziu.
1949: Acordurile de armistitiu reprezinta o incercare mediata de ONU de a aduce pacea in Palestina. Israelul semneaza acorduri cu Egiptul, Iordania, Siria si Libanul pentru a ajunge la un tratat oficial de pace in termen de sase luni, dar efortul esueaza in cele din urma.
1956: Egiptul nationalizeaza Canalul Suez si interzice navelor israeliene sa-l foloseasca si Stramtoarea Tiran, o alta ruta de transport maritim. Israelul, ajutat de Marea Britanie si Franta, invadeaza Egiptul. Uniunea Sovietica, un aliat al Egiptului, ameninta cu represalii nucleare, iar SUA preseaza fortele britanice, franceze si israeliene sa se retraga. ONU desfasoara o forta de mentinere a pacii.
1964: In Egipt se formeaza Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, un grup cu scopul de a uni grupuri arabe si de a elibera teritoriile palestiniene prin lupta armata.
1967: Razboiul de sase zile creste din conflictul Canalului Suez. Egiptul ordona fortei ONU sa plece, inchide din nou stramtoarea Tiran Israelului si planuieste un atac secret impotriva Israelului.
Intr-o lovitura preventiva, Israelul ataca Egiptul si mai tarziu Iordania si Siria, cucerind Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est, Inaltimile Golan si Peninsula Sinai.
Schimbare in statul Israel
1973: Razboiul de la Yom Kippur incepe cu Egiptul si Siria atacand Israelul in Yom Kippur, cea mai sfanta zi a anului evreiesc. Razboiul este o incercare de a inversa infrangerea razboiului din 1967.
Prinsi in nestiinta, israelienii contraataca si castiga. SUA ajuta la asigurarea acordurilor de retragere de la combatanti, punand bazele viitoarelor eforturi de pace.
1979: Acordurile de la Camp David, un acord de pace israeliano-egiptean, este stabilit de presedintele Jimmy Carter si semnat de presedintele egiptean Anwar Sadat si de prim-ministrul israelian Menachem Begin.
1979: Israelul incepe retragerea treptata din Sinai.
1987: Palestinienii organizeaza prima dintre cele doua revolte, sau intifade, in Gaza, Israel si Cisiordania, folosind boicoturi in masa, nesupunere civila si atacuri asupra israelienilor. Peste 50 de civili israelieni sunt ucisi. Intifada dureaza mai mult de cinci ani si se incheie in septembrie 1993.
Armata israeliana ucide 1.070 de palestinieni, inclusiv 237 de copii, potrivit B’Tselem, o organizatie israeliana pentru drepturile omului. Colonistii evrei ucid 54 de palestinieni. SUA si ONU critica utilizarea fortei letale de catre Israel.
1991: Ca raspuns la Intifada, Conferinta de la Madrid, o adunare istorica a tuturor participantilor la conflictul arabo-israelian, este prezidata de SUA si Rusia.
1993: Oslo I, cunoscut sub numele de Declaratia de Principii, este semnat de prim-ministrul israelian Yitzhak Rabin si liderul palestinian Yasser Arafat. Acesta stabileste un calendar pentru un proces de pace in Orientul Mijlociu.
1995: Se semneaza Oslo II, un al doilea acord in care Organizatia pentru Eliberarea Palestinei recunoaste statul Israel si Israel permite palestinienilor o autoguvernare limitata in Gaza.
2000: Presedintele Bill Clinton, premierul israelian Ehud Barak si liderul palestinian Yasser Arafat se aduna la summitul de la Camp David, o intalnire menita sa puna capat ostilitatilor. Se termina fara un acord.
Palestinienii, frustrati de esecurile in crearea unui stat palestinian, incep a doua intifada in septembrie, care dureaza pana in februarie 2005. B’Tselem estimeaza ca peste 3.100 de palestinieni si aproape 1.000 de israelieni sunt ucisi.
2005: Israelul se retrage din Gaza, dar isi pastreaza controlul.
2007: Hamas, gruparea militanta palestiniana, castiga alegerile in Gaza.
2008: Israelul lanseaza o campanie militara majora impotriva Hamas in Gaza, dupa un tir de rachete sporit din partea militantilor. Luptele se incheie pe 18 ianuarie 2009, cu 1.440 de palestinieni si 13 israelieni ucisi.
2012: Fortele israeliene l-au ucis pe Ahmed Jabari, un sef militar al Hamas, intr-o lovitura cu rachete. Atacul face parte dintr-o operatiune israeliana de eliminare a armelor si a militantilor din Gaza. Hamas spune ca uciderea a „deschis portile iadului”.
2014: Hamas rapeste si ucide trei adolescenti israelieni in Cisiordania, declansand Razboiul din Gaza, in care atacurile cu rachete si loviturile aeriene ucid 2.251 de palestinieni si 73 de israelieni. Un lider de rang inalt al Hamas lauda rapirea si spune ca a fost menita sa declanseze o noua revolta palestiniana.
Razboiul dureaza 50 de zile si se incheie cu un armistitiu. Un raport al ONU spune ca ambele parti ar putea sa fi comis crime de razboi, pe care Israelul si Hamas le contesta.
2017: Administratia Trump spune ca va muta Ambasada SUA in Israel la Ierusalim de la Tel Aviv, de fapt o recunoastere oficiala a SUA a revendicarii Israelului asupra orasului. Ambasada este mutata in 2018.
2018: Protestele izbucnesc la granita dintre Gaza si Israel, in timp ce Ambasada SUA este mutata. Demonstrantii arunca explozibili si pietre peste gardurile de bariera si sunt intampinati cu focuri de arma si gaze lacrimogene. Cel putin 58 de palestinieni au fost ucisi, spune Ministerul Sanatatii din Gaza.
2021: Luptele izbucnesc din nou in timp ce politia israeliana efectueaza o raiune in Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim pe 13 aprilie, prima noapte a lunii sfinte musulmane Ramadan, si deconecteaza vorbitorii care transmit rugaciuni in timp ce Reuven Rivlin, presedintele israelian, vorbeste la Zidul de Vest. , un loc sacru pentru poporul evreu.
Politia inchide apoi o piata din apropiere, un loc popular de adunare. Palestinienii si evreii incep sa se atace unii pe altii, iar politia israeliana efectueaza un raid in moschee pe 7 mai.
Raidul, in ceea ce este considerat un loc sfant musulman intr-una dintre cele mai sfinte nopti ale Ramadanului, este privit de musulmani ca o insulta.
Hamas si alti militanti lanseaza rachete in Israel din Gaza pe 10 mai. Israelul contraataca cu lovituri aeriene.
O incetare a focului a intrat in vigoare pe 21 mai. A durat pana pe 16 iunie, cand Hamas a trimis baloane incendiare – baloane cu heliu sau zmee cu dispozitive inflamabile atasate – peste granita Gaza in Israel.
Dispozitivele au provocat 20 de incendii la sol in campuri din apropierea granitei, potrivit pompierilor israelieni. Hamas a lansat dispozitivele dupa ce oficialii israelieni au permis demonstrantilor ultranationalisti sa marsaluiasca in Ierusalim.
2022: In primavara si vara anului 2022, Israelul a experimentat o serie de atacuri teroriste care l-au determinat sa ia ceea ce a descris drept actiune preventiva, inclusiv atacuri aeriene impotriva comandantilor superiori si a depozitelor de arme impotriva gruparilor militante sustinute de Iran, cum ar fi Jihadul Islamic.
Cel putin 44 de palestinieni, inclusiv 15 copii, au fost ucisi in trei zile de violenta in august 2022.
2023: Si in ianuarie anul acesta, Israelul a lansat primul dintre cele doua raiduri impotriva taberei de refugiati Jenin din Cisiordania, unde a spus ca militantii si activistii palestinieni se ascund.
Al doilea raid, in iulie 2023, a vazut Israelul a trimis aproximativ 1.000 de soldati, sprijiniti de lovituri cu drone, la Jenin pentru a demola ceea ce a caracterizat drept un „centru de comanda” militant.
Octombrie 2023: In cea mai mare ofensiva din ultimii ani, zeci de oameni inarmati din grupul militant palestinian Hamas se infiltreaza in sudul Israelului intr-un atac surpriza uimitor care a coincis cu o sarbatoare evreiasca majora. Peste noapte si dimineata, Hamas a lansat mii de rachete in Israel. Serviciul national de salvare al Israelului a declarat ca cel putin zeci de oameni au fost ucisi si sute au fost raniti.
