Sondajul European CFO din primavara anului 2023 arata ca directorii financiari (CFO) din Europa au avut o iarna mult mai buna decat se asteptau.
In urma cu sase luni, in sondajul de toamna, se temeau de ce e mai rau. Soldul net al opiniilor directorilor financiari cu privire la perspectivele financiare ale companiilor lor a scazut la –48%, nu cu mult mai mult decat minimul istoric inregistrat in timpul blocajelor din cauza COVID-19. Invazia rusa a Ucrainei din februarie 2022 a provocat intreruperi in aprovizionare si cresterea preturilor pentru multe marfuri vitale. Modul in care Europa si, in special, Germania urmau sa treaca peste iarna – avand in vedere dependenta sa de aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia – nu era clar. Rationalizarea energiei, care ar fi afectat productia economica, parea probabila.
Dar Europa a trecut acum de temuta ei iarna fara penurie, in principal datorita vremii neobisnuit de blande si masurilor de economisire a energiei. Prin urmare, activitatea economica a rezistat mai bine decat se astepta. Pietele muncii au ramas robuste, sau chiar stranse. Si firmele sunt intr-o forma mult mai buna decat prevazusera propriile lor perspective CFO. Dar asta nu inseamna ca totul este acum roz.
Razboiul continuu si riscurile geopolitice in general, temerile cu privire la perspectivele economice, penuria fortei de munca si inflatia ridicata si costurile fortei de munca sunt foarte mult in mintea directorilor financiari din Europa in primavara anului 2023. Dupa cum arata aceasta ultima editie a Sondajului CFO Deloitte, majoritatea dintre ei prevad totusi o crestere a veniturilor lor si intentioneaza sa angajeze mai mult personal, desi nu la scara majora. Optimismul lor este prudent, temperat de sentimentul ca incertitudinea ramane ridicata, riscurile geopolitice si economice persistand.
Ei raman, de asemenea, preocupati de a face fata dificultatilor grave care au aparut in 2022. Directorii financiari din Europa iau masuri din ce in ce mai profunde pentru a-si face lanturile de aprovizionare mai rezistente, cum ar fi prin utilizarea mai multor instrumente digitale, in loc sa se bazeze pur si simplu pe stocuri crescute. Dupa cum arata prioritatile CFO, firmele europene intentioneaza, de asemenea, sa-si extinda amprenta, mai ales in Europa de Vest si America de Nord – nu in regiunile in care acum tind sa inregistreze riscuri mai mari.
De la intuneric la usor optimism
Potrivit sondajului european CFO al Deloitte pentru primavara 2023, firmele europene au devenit mult mai putin ingrijorate de perspectivele lor financiare decat in toamna si, in medie, sunt usor optimiste (figura 1). Soldul net, diferenta dintre ponderea raspunsurilor pozitive si negative, a directorilor financiari care se simt mai increzatori in perspectivele financiare pentru companiile lor, a revenit la +8% de la extrem de sumbru –48% din toamna anului 2022. Dar schimbarea de dispozitie nu este atotcuprinzator: mai mult de un sfert dintre firme raman pesimiste.
Increderea afacerilor in Europa s-a imbunatatit mult, deoarece dezastrul de iarna pe care il asteptau nu s-a produs. Invazia Ucrainei de catre Rusia a provocat temeri ca incalzirea locuintelor Europei si combustibilul pentru fabricile acesteia ar putea fi limitate in timpul iernii. Dar conditiile meteorologice neobisnuit de blande, combinate cu o utilizare mai eficienta a energiei si o aprovizionare cu energie mai buna decat se astepta, inseamna ca rationalizarea mult temuta nu a avut loc. Acum, directorii financiari din Europa au devenit mai increzatori, dar optimismul lor este temperat de un grad de prudenta.
Nici toate tarile nu sunt pregatite sa imbratiseze o stare de spirit ceva mai buna. Pesimismul profund predomina in Norvegia (–32%), unde consumatorii sunt reticenti sa cheltuiasca din cauza inflatiei ridicate si a ratelor dobanzilor, iar directorii financiari se ingrijoreaza de o crestere mai slaba. Si in Suedia (–12%), Italia (–6%) si Turcia (–5%), directorii financiari, in general, continua sa nu aiba incredere in perspectivele financiare ale companiilor lor.
Automobilele revin si vanzarile cu amanuntul sunt in intarziere
La nivel de sector (figura 2), cea mai remarcabila dezvoltare este redresarea industriei auto. In sondajul din toamna, directorii financiari din industria auto erau inca tulburati, in principal de lipsa de materii prime, in special de semiconductori, si de prabusirea pietelor din Rusia si Ucraina. O oarecare atenuare a deficitului de inputuri si redeschiderea economiei chineze au provocat o redresare, iar soldul net al perspectivelor financiare ale directorilor financiari in sectorul auto in primavara este de +39%. Directorii financiari din industria de vanzare cu amanuntul, totusi, sunt ingrijorati de disponibilitatea consumatorilor de a cheltui, avand in vedere inflatia, ratele dobanzilor mai mari si costurile de inchiriere crescande care ar putea afecta bugetele gospodariilor, iar soldul net pentru nivelul lor de incredere este de –5%, cel mai slab din orice sector.
Mai putine stocuri si mai multa digitalizare pentru a atenua problemele de aprovizionare
Desi preocuparile legate de lantul de aprovizionare au devenit oarecum mai putin severe in ultimele luni, inca ii tin ocupati pe directorii financiari. In aceasta editie a sondajului, ca si in editia de primavara 2022, directorii financiari au fost intrebati cum isi propun sa-si atenueze dificultatile lantului de aprovizionare. Jumatate din directorii financiari raporteaza ca folosesc din ce in ce mai mult instrumentele de planificare digitala, o crestere considerabila fata de o treime dintre respondenti cu un an in urma (figura 3). Digitalizarea sporita a fost cea mai utilizata masura pentru a imbunatati proviziile de data aceasta. Diversificarea furnizorilor si a rutelor de distributie (40%), colaborarea sporita cu furnizorii (38%) si testarea de stres sau scenarii (34%) au fost urmatoarele strategii cele mai frecvent utilizate.
Pe de alta parte, mai putini participanti la sondaj par sa se bazeze pe reactii pe termen scurt, cum ar fi cresterea stocurilor, decat cu un an in urma, probabil pentru ca situatia economica a devenit mai putin grava si au avut mai mult timp si capacitate de a implementa masuri. care va atenua aceste probleme pe termen mediu si lung. Nici companiile europene nu par sa-si relocalizeze productia la scara majora in prezent, deoarece optiunea „reevaluare/relocare a locatiilor de productie” este favorizata de doar 13% dintre firme, neschimbata fata de acum un an. Toate acestea indica faptul ca are loc o tranzitie, din modul de atenuare imediata a crizei catre actiuni strategice, pe termen mai lung.
Deoarece doar 11% dintre firmele europene raporteaza ca nu au luat sau nu intentioneaza sa ia nicio masura, este clar ca directorii financiari dedica timp si efort pentru a-si face lanturile de aprovizionare mai fiabile. Si, in general, atenuarea problemelor lantului de aprovizionare pare sa dea roade, deoarece companiile ai caror directori financiari au raportat ca au abordat problema isi evalueaza perspectivele financiare mai optimist decat cele care nu au luat nicio masura.
Tensiunile geopolitice afecteaza fluxurile de investitii
Majoritatea directorilor financiari din Europa, 65% dintre cei chestionati, continua sa evalueze nivelul de incertitudine financiara si economica externa ca fiind ridicat, dar aceasta cifra este considerabil mai mica decat cea de 81% din toamna. Soldul net, de +62%, se apropie de media istorica.
Nivelul in general destul de ridicat de incertitudine reflecta diversii factori de risc cu care se confrunta firmele. In prezent, perspectivele economice sunt evaluate drept principalul risc. Chiar daca recesiunea poate fi evitata in majoritatea tarilor, situatia economica ramane fragila. Piata muncii a devenit oarecum mai putin stransa pe masura ce economia incetineste, dar deficitul de forta de munca calificata ramane unul dintre principalele riscuri cu care trebuie sa le faca fata directorii financiari. Pe langa preocuparile economice, riscurile geopolitice continua sa ii ingrijoreze pe directorii financiari ai companiilor europene.
Pe masura ce tensiunile geopolitice persista, aproape jumatate (+47%) dintre firmele europene intentioneaza sa-si extinda amprenta in Europa de Vest si America de Nord (+41%) (figura 4). America de Nord ar fi putut deveni mai atractiva pentru companiile europene din cauza stimulentelor fiscale care decurg din Legea de reducere a inflatiei (IRA). Africa, restul Asiei si China sunt locatiile cele mai putin atractive pentru companiile europene in prezent, reflectand probabil dificultatile cu lanturile globale de aprovizionare si unele dintre masurile luate de guvernul chinez in legatura cu firmele de tehnologie. Respondentii si-au redus amprenta in special in China (14%) si in Europa de Est (12%).
Strategia se concentreaza pe reducerea costurilor
Deloc surprinzator, companiile europene se asteapta ca inflatia sa ramana ridicata in urmatoarele 12 luni, prognozand o rata de 6,3% pentru zona euro cu un an inainte. De asemenea, 70% dintre directorii financiari evalueaza acum costul creditului fie destul de costisitor (55%), fie foarte costisitor (15%). Este clar ca, chiar daca inflatia s-a diminuat in ultimul timp, in principal din cauza preturilor mai scazute la energie, ea ramane ridicata, iar ratele mai mari ale dobanzilor au condus la cresterea costurilor de finantare.
Reflectand aceste costuri mai mari, principala prioritate strategica a directorilor financiari europeni a devenit reducerea costurilor. Cresterea organica este un alt obiectiv strategic, deoarece cresterea non-organica a devenit probabil mai dificila, avand in vedere economia mai slaba si multe amenintari geopolitice.
Veniturile, marjele si investitiile sunt in crestere
In ciuda numeroaselor riscuri pe care le vad, directorii financiari din Europa sunt mai increzatori in viitoarele valori cheie ale companiilor lor decat in sondajul din toamna (figura 5). Veniturile sunt de asteptat sa creasca puternic in urmatoarele 12 luni, peste 60% dintre cei chestionati asteapta venituri mai mari si doar 19% asteapta ca veniturile sa scada, rezultand un sold net de +44% si o imbunatatire considerabila de 26 de puncte procentuale. din toamna. Un sold pozitiv net de +10% isi vede, de asemenea, o imbunatatire a marjelor operationale – desi soldul de primavara nu este mare, acesta reprezinta o crestere uriasa de 48 de puncte procentuale fata de perspectivele sumbre avute de directorii financiari in toamna.
Chiar daca costurile de finantare au crescut, 37% dintre directorii financiari europeni intentioneaza sa-si majoreze cheltuielile de capital in urmatoarele 12 luni, in timp ce 24% mizeaza pe o reducere, astfel incat soldul net a crescut la +13% – un procent de 32%. -ameliorare punctuala din toamna. Aceasta inseamna ca ar trebui sa vedem investitii ceva mai mari in Europa in viitorul apropiat. La nivel de industrie, firmele din energie, utilitati si minerit (sold net de +38%) si servicii de afaceri si profesionale (+36%) urmaresc sa-si majoreze cel mai mult cheltuielile de capital, in timp ce companiile de retail (+4%), pentru care Luptele pentru inflatie ale consumatorilor sunt un factor de amortizare, iar sectorul constructiilor (+4%), cu ratele dobanzilor care afecteaza imprumuturile ipotecare si preturile proprietatilor, da putin semne ca doreste sa-si mareasca cheltuielile pentru investitii.
Angajarea pare sa se ridice modest
Revenirea perspectivelor firmelor pentru castigurile si investitiile lor se reflecta si in intentiile lor de angajare. Desi majoritatea firmelor (46%) nu planuiesc nicio schimbare a nivelurilor de personal, putin peste o treime (35%) planuiesc sa angajeze. Soldul net modest de +16% din directorii financiari din Europa care intentioneaza sa-si adauge angajati reflecta faptul ca 19% dintre firmele din Europa au in vedere reducerea personalului. Intentiile de angajare sunt cele mai puternice in sectoarele de afaceri si servicii profesionale (+52%) si apoi turism si turism (+45%). Sectorul de comert cu amanuntul care se lupta este cel mai in urma. Este singurul sector care se asteapta sa isi reduca (–5%) numarul de angajati. Sectorul auto este, de asemenea, in urma majoritatii celorlalte sectoare, intentionand sa-si extinda angajarile doar minim, cu un sold net de +6%.
Concluzie: Mergem inainte cu precautie
Au fost cativa ani tumultuosi pentru Europa. Primul razboi major pe teritoriul european timp de aproape 80 de ani a exacerbat impactul primei pandemii globale dintr-un secol si a prezentat directorilor financiari dificultati neasteptate si extreme in lantul de aprovizionare si cresteri ale preturilor marfurilor. Se asteptau la o iarna devastata de razboi si au trecut prin ea mult mai bine decat se asteptau. Usurarea rezultata este ceea ce reflecta, mai ales, editia din primavara anului 2023 a sondajului.
Directorii financiari din Europa sunt acum destul de pozitivi in ceea ce priveste perspectivele de castig ale firmelor lor si intentioneaza sa-si creasca usor angajarile si cheltuielile de capital. Dar ei sunt inca ingrijorati de perspectivele economice. Politica monetara s-a schimbat radical in ultimul an. Finantarea este mult mai scumpa. Gospodariile sunt criticate din cauza ratelor ipotecare mai mari, precum si a costului vietii mult mai ridicat. Piata imobiliara s-a transformat. Sectorul comertului cu amanuntul se lupta. Ingrijorarea este ca si alte sectoare vor cadea victimele slabirii cererii, mai ales daca investitiile in afaceri se reduc substantial ca reactie la ratele mai mari ale dobanzilor.
Cu toate acestea, firmele europene nu asteapta pasiv ca lucrurile sa se imbunatateasca, dar isi pregatesc companiile pentru provocarile viitoare. Acestia intreprind actiuni profunde pentru a atenua frictiunile lantului de aprovizionare si regandesc locatiile pentru investitiile si activitatea lor pe fundalul tensiunilor geopolitice.
La fel ca marinarii, directorii financiari ai Europei vor urmari cu atentie previziunile, politice si economice, mai mult decat meteorologice. Este putin probabil ca acestia sa porneasca pe orice noi aventuri indraznete pana cand nu se simt increzatori ca riscurile economice si geopolitice ridicate ale lumii in prezent s-au retras.
