Un razboi in Orientul Mijlociu ar putea complica eforturile de a limita inflatia intr-un moment in care productia mondiala „schiopateaza”.
Fondul Monetar International a declarat marti ca ritmul redresarii economice globale incetineste, un avertisment care a venit in momentul in care un nou razboi in Orientul Mijlociu ameninta sa rastoarne o economie mondiala aflata deja zguduita de mai multi ani de crize suprapuse.
Eruptia luptei dintre Israel si Hamas in weekend, care ar putea produce perturbari in regiune, reflecta cat de dificil a devenit sa protejam economiile de socuri globale din ce in ce mai frecvente si imprevizibile. Conflictul a aruncat un nor asupra unei adunari a factorilor de decizie economica de top din Maroc pentru reuniunile anuale ale FMI si ale Bancii Mondiale.
Oficialii care planuiau sa se confrunte cu efectele economice persistente ale pandemiei si ale razboiului Rusiei din Ucraina se confrunta acum cu o noua criza.
„Economiile sunt intr-o stare delicata”, a declarat Ajay Banga, presedintele Bancii Mondiale, intr-un interviu la marginea reuniunilor anuale. „A avea razboi nu este intr-adevar util pentru bancile centrale care incearca in sfarsit sa-si gaseasca drumul catre o aterizare usoara”, a spus el. Dl Banga se referea la eforturile factorilor de decizie din Occident de a incerca sa reduca inflatia rapida fara a declansa o recesiune.
Dl Banga a spus ca pana acum, impactul atacurilor din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale a fost mai limitat decat razboiul din Ucraina. Acest conflict a dus initial sa creasca preturile petrolului si alimentelor, tulburand pietele globale, avand in vedere rolul Rusiei ca principal producator de energie si statutul Ucrainei de exportator major de cereale si ingrasaminte.
„Dar daca acest lucru s-ar raspandi in vreun fel, atunci devine periculos”, a adaugat domnul Banga, spunand ca o astfel de dezvoltare ar duce la „o criza de proportii inimaginabile”.
Pietele petrolului sunt deja agitate. Lucrezia Reichlin, profesor la London Business School si fost director general de cercetare la Banca Centrala Europeana, a spus: „Intrebarea principala este ce se va intampla cu preturile energiei”.
Doamna Reichlin este ingrijorata de faptul ca o noua crestere a pretului petrolului ar face presiuni asupra Rezervei Federale si a altor banci centrale pentru a creste si mai mult ratele dobanzilor, despre care a spus ca au crescut prea mult prea repede.
In ceea ce priveste preturile la energie, doamna Reichlin a spus, „avem doua fronturi, Rusia si acum Orientul Mijlociu”.
Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-sef al FMI, a declarat ca este prea devreme pentru a evalua daca recenta crestere a preturilor petrolului va fi sustinuta. Daca este, a spus el, cercetarile arata ca o crestere cu 10% a pretului petrolului ar impovara economia globala, reducand productia cu 0,15% si crescand inflatia cu 0,4% anul viitor.
In ultimul sau World Economic Outlook, FMI a subliniat fragilitatea redresarii. Si-a mentinut perspectiva de crestere globala pentru acest an la 3% si si-a redus usor previziunile pentru 2024 la 2,9%. Desi FMI si-a imbunatatit proiectia privind productia din Statele Unite pentru acest an, a declasat zona euro si China, avertizand ca dificultatile din sectorul imobiliar al acestei natiuni se inrautatesc.
„Vedem o economie globala care merge schiopatand si inca nu sprinteaza”, a spus dl Gourinchas. Pe termen mediu, „imaginea este mai intunecata”, a adaugat el, invocand o serie de riscuri, inclusiv probabilitatea unei mai mari. dezastre naturale cauzate de schimbarile climatice.
Economia Europei, in special, este prinsa in mijlocul tensiunilor globale tot mai mari. De cand Rusia a invadat Ucraina in februarie 2022, guvernele europene s-au luptat frenetic sa se elibereze de o dependenta excesiva de gazul natural rusesc.
Au reusit in mare masura apeland, partial, la furnizori din Orientul Mijlociu.
In weekend, Uniunea Europeana si-a exprimat rapid solidaritatea cu Israelul si a condamnat atacul surpriza al Hamas, care controleaza Gaza.
Unii furnizori de petrol pot avea o viziune diferita. Algeria, de exemplu, care si-a crescut exporturile de gaze naturale catre Italia, a criticat Israelul pentru ca a raspuns cu atacuri aeriene asupra Gaza.
Chiar inainte de evenimentele din weekend, tranzitia energetica a avut un impact asupra economiilor europene. In cele 20 de tari care utilizeaza moneda euro, fondul estimeaza ca cresterea va incetini la doar 0,7% in acest an, de la 3,3% in 2022. Germania, cea mai mare economie a Europei, este de asteptat sa se contracte cu 0,5%.
Ratele ridicate ale dobanzilor, inflatia persistenta si replicile cresterii preturilor la energie sunt, de asemenea, asteptate sa incetineasca cresterea in Marea Britanie la 0,5% in acest an, de la 4,1% in 2022.
Africa sub-sahariana este, de asemenea, prinsa de incetinire. Se estimeaza ca cresterea va scadea in acest an cu 3,3 la suta, desi perspectivele pentru anul viitor sunt mai bune, cand se estimeaza ca cresterea va fi de 4 la suta.
Multe dintre aceste natiuni planeaza datorii uluitoare. Datoria medie se ridica acum la 60 la suta din productia totala a regiunii – dublu fata de cea cu un deceniu in urma. Ratele mai mari ale dobanzilor au contribuit la cresterea costurilor de rambursare.
Aceasta noua generatie de criza a datoriilor suverane se desfasoara intr-o lume care se impaca cu o reevaluare a lanturilor globale de aprovizionare, pe langa rivalitatile geopolitice tot mai mari. La complexitati se adauga estimarile ca, in urmatorul deceniu, vor fi necesare noi finantari de trilioane de dolari pentru a atenua schimbarile climatice devastatoare in tarile in curs de dezvoltare.
Una dintre cele mai mari intrebari cu care se confrunta factorii de decizie politica este impactul pe care il va avea economia lenta a Chinei asupra restului lumii. FMI si-a redus perspectivele de crestere pentru China de doua ori in acest an si a declarat marti ca increderea consumatorilor acolo este „scazuta” si ca productia industriala slabeste. Acesta a avertizat ca tarile care fac parte din lantul de aprovizionare industrial din Asia ar putea fi expuse acestei pierderi de impuls.
Intr-un interviu cu ocazia zborului sau catre intalniri, secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen, a spus ca credea ca China are instrumentele necesare pentru a aborda „un set complex de provocari economice” si ca nu se asteapta ca incetinirea acesteia sa afecteze economia SUA.
„Cred ca se confrunta cu provocari semnificative pe care trebuie sa le abordeze”, a spus doamna Yellen. „Nu am vazut si nu ma astept la o revarsare asupra noastra.”
