Investigatiile asupra atacurilor din septembrie asupra gazoductelor Nord Stream din Rusia testeaza nivelul de incredere in randul statelor UE din apropiere, in timp ce analizeaza daca sa impartaseasca informatii in eforturile de a stabili vinovatul.
Majoritatea observatorilor cred ca Rusia a aruncat in aer conductele – care au fost construite pentru a transporta gaze din Rusia in Germania – intr-un efort de a destabiliza in continuare aprovizionarea cu energie a Europei inainte de iarna. Rusia neaga implicarea.
Dar pentru Suedia si Danemarca, care controleaza zonele economice submarine in care conductele au explodat, si pentru Germania, unde conductele ajung la uscat, sarcina delicata de a stabili responsabilitatea atacului ramane inca in fata.
Este posibil ca dovezile cheie sa provina din tipul de informatii sensibile pe care membrii UE au fost in mod traditional reticenti sa le impartaseasca. Anul trecut, acuzatiile conform carora agentiile de informatii din Danemarca au permis SUA sa spioneze parlamentarii suedezi si germani de rang inalt au sporit neincrederea.
„Inteligenta este unul dintre domeniile in care UE inregistreaza progrese foarte lente”, a declarat Thomas Wegener Friis, cercetator in informatii la Universitatea din Danemarca de Sud. „Pur si simplu pentru ca statele au propriile lor agende.”
Expertii spun ca senzorii subacvatici si submarinele secrete controlate local vor fi cheie pentru investigatie, impreuna cu informatiile de la parteneri internationali precum SUA si Marea Britanie.
Locul atacurilor – intre insula daneza Bornholm la vest, coasta suedeza la nord si exclava rusa Kaliningrad la est – este vazuta ca o zona deosebit de bine monitorizata a Marii Baltice.
Navele submarine si de suprafata rusesti, suedeze si NATO traverseaza in mod regulat zona, iar in zilele dinaintea exploziei, datele culese de cotidianul suedez Dagens Nyheter au aratat ca navele suedeze monitorizeaza zona in care conductele au explodat.
Tarile europene trebuie acum sa-si dea seama cum sa impartaseasca cel mai bine descoperirile din astfel de misiuni si sa determine ce informatii ar fi putut obtine activele subacvatice fara a compromite sursele nationale.
Este o problema extrem de sensibila. Procurorul care conduce ancheta suedeza a spus deja ca tara sa nu este interesata sa se inscrie intr-o asa-numita Echipa Comuna de Investigatie sub auspiciile Eurojust, agentia UE infiintata pentru a rezolva criminalitatea transfrontaliera.
Un purtator de cuvant al parchetului suedez a declarat ca decizia se refera la „secretul legat de securitatea nationala” si a refuzat sa comenteze progresul anchetei Suediei. Un purtator de cuvant al serviciului de securitate suedez a declarat ca tara „coopereaza atat cu Germania, cat si cu Danemarca in aceasta problema”.
Ministerul german de interne a declarat ca procurorul general al tarii a deschis o ancheta asupra incidentelor. Procurorul general nu a putut fi contactat pentru comentarii.
Expertii spun ca eforturile internationale de investigare a exploziilor Nord Stream ar putea fi in continuare eficiente chiar si fara o ancheta comuna oficiala, iar autoritatile suedeze au declarat saptamana aceasta ca au facut „anumite capturi” in timpul lucrului lor la locurile exploziilor, ceea ce ar putea fi un semn. se fac progrese.
„Exista inca posibilitatea de a avea discutii informale intre guvernele statelor respective, agentiile de informatii si agentiile de politie cu privire la constatari, fara a dezvalui sursele”, a declarat Oscar Jonsson, cercetator in studii de razboi la Universitatea Suedeza de Aparare.
Alerta maxima
Tarile sunt in alerta maxima pentru alte potentiale acte de sabotaj impotriva infrastructurii energetice din regiunea nordica.
Suedia a spus deja Rusiei nu i se va permite accesul la investigatia sa privind atacurile Nord Stream si, ca si alte natiuni occidentale, Suedia se tem de ce ar putea face Rusia in continuare.
Intr-un interviu acordat, cu putin timp inainte de numirea sa, noul ministru al Apararii al Suediei, Pal Jonson, a declarat ca exista riscul ca Rusia sa foloseasca atacul asupra conductelor ca pretext pentru a-si spori prezenta marinei mai aproape de Suedia.
Stockholm, care a solicitat sa adere la NATO in mai, a primit asigurari de la membrii aliantei existente – inclusiv SUA si Marea Britanie – ca nu va fi lasat singur sa se confrunte cu amenintarile de securitate, a spus Jonson.
„Acest sabotaj [al conductei Nord Stream] va duce la o dezbatere sporita cu privire la necesitatea de a proteja infrastructura critica, in special pe partea energetica”, a spus Jonson, adaugand ca guvernul intentioneaza sa creasca „resursele pentru comunitatea noastra de informatii”.
Tensiunile cresc, de asemenea, in Norvegia, unde autoritatile au declarat saptamana trecuta ca au arestat sase rusi suspectati ca au zburat cu drone neidentificate peste instalatii de petrol si gaze norvegiene si alte locuri sensibile, inclusiv aeroporturi. Ambasadorul Rusiei in Norvegia a numit arestarile „isterie”.
Suedia, Danemarca si Germania nu au spus cand se asteapta sa se incheie investigatiile lor cu privire la exploziile Nord Stream.
Coordonarea dintre aceste tari si diferitele agentii ale acestora reprezinta o provocare deosebit de dificila intr-un moment de frica si neincredere sporite, a spus Wegener Friis, cercetatorul danez in informatii.
„Europa mai are un drum lung inainte, daca ne dorim cooperarea in acest domeniu. Si aceasta este o intrebare deschisa si politica”.
