In Germania si in alte parti, liderii sunt din ce in ce mai increzatori ca lunile de munca pentru a stoca si alinia surse alternative de energie ii pot ajuta sa reduca armonizarea exporturilor Rusiei.
De atunci, presedintele Vladimir V. Putin al Rusiei s-a jucat in mod repetat cu robinetul de gaz catre Europa. Prin Gazprom, monopolul de gaz controlat de Kremlin, Rusia a redus considerabil livrarile sau le-a suspendat zile intregi, cand a anuntat ca va opri pe termen nelimitat fluxurile prin conducta Nord Stream 1 care alimenteaza Germania si prin aceasta. , mare parte din Europa.
Cu toate acestea, atunci cand lovitura a venit in sfarsit, a provocat mai mult ridicol decat indignare in randul liderilor europeni, care spun ca pana acum nu s-ar astepta la nimic mai putin de la domnul Putin si ca au acceptat ca era gazului rusesc ieftin s-a incheiat, oricat de inimaginabil parea cu luni in urma.
In unele colturi, chiar daca liderii europeni se lupta pentru a atenua lovitura de la scaderea livrarilor de gaze si a preturilor mai mari, exista un sentiment din ce in ce mai mare ca, probabil, armonizarea exporturilor de gaze de catre Rusia este o strategie de scadere a randamentelor – si ca domnul Putin s-ar fi putut exagera cu mana. .
„Ar fi fost surprinzator invers”, a declarat Robert Habeck, ministrul german al economiei, dupa anuntul Rusiei ca Nord Stream 1 va ramane inchis. „Singurul lucru din Rusia care este de incredere sunt minciunile.”
Chiar si pietele pareau sa ia cu calma cea mai recenta perturbare. Dupa ce au crescut cu 5% in urma anuntului Gazprom, preturile sunt acum mai mici decat erau la inceput.
Asta nu inseamna ca natiunile europene nu simt durerea sau ca au evitat riscul ca criza energetica sa semane tulburari sociale, rupandu-si unitatea impotriva Kremlinului in aceasta iarna. Dar multe pagube au fost deja facute, preturile la gaze de cateva ori peste orice ar fi considerat normal si presiunea crescand asupra consumatorilor si intreprinderilor.
Ramane, asadar, intrebarea cat de succes are de fapt pivotul dur de la energia rusa – daca Europa a aliniat suficiente surse noi, daca stocurile sale pot trece peste iarna, daca eforturile de conservare pot face diferenta si daca guvernele pot ajuta protejeaza consumatorii de cresterea preturilor.
Oficialii rusi urmaresc si asteapta ceea ce ei cred ca este colapsul inevitabil al hotararii europene, pe masura ce durerea economica se musca.
„Cred ca iarna viitoare va arata cat de reala este credinta lor in posibilitatea de a refuza gazul rusesc”, a declarat ministrul rus al energiei, Nikolai Shulginov, intr-un interviu acordat agentiei de stiri de stat ruse Tass. „Aceasta va fi o viata complet noua pentru europeni. Cred ca, cel mai probabil, nu vor putea refuza.”
Posturile de stiri ale statului rus sunt pline de informatii despre proteste in Europa. Italienilor, a informat presa de stat rusa, li se spune sa-si fierbe pastele doar doua minute inainte de a opri caldura, in timp ce germanilor renunta la dusuri.
Mesajul: Mai devreme sau mai tarziu, unitatea europenilor impotriva Rusiei se va prabusi sub greutatea preturilor mari la gaze, in timp ce pozitia Rusiei a fost ridicata.
„Nu am pierdut nimic si nu vom pierde nimic”, a spus domnul Putin.
Dar din ce in ce mai mult, liderii europeni semnaleaza ca, dupa ce au petrecut luni de zile pregatindu-se pentru acest moment, sunt pregatiti pentru confruntare.
„Acum munca noastra da roade!” a declarat, la Bruxelles, presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „La inceputul razboiului, gazoductul Rusiei reprezenta 40% din totalul gazului importat. Astazi, a scazut la doar 9% din importurile noastre de gaze.”
Asta pentru ca liderii europeni – in special cei din Italia si Germania, care se bazeaza cel mai mult pe energia rusa – au strabatut globul. Din Algeria pana in Qatar, Senegal, Congo si Canada, acestia au negociat acorduri pentru inlocuirea proviziilor rusesti.
Germania s-a sprijinit, de asemenea, foarte mult pe Norvegia si Tarile de Jos, care au convenit sa prelungeasca durata de viata a celui mai mare zacamant de gaz al sau pentru a combate criza energetica.
Ca urmare, dependenta Germaniei de gazul rusesc ieftin – odata mai mult de jumatate din importurile totale de gaze – a scazut la mai putin de 10% in august.
In Italia, consumul de la Moscova a scazut la 23% de la 40%.
Cancelarul Olaf Scholz al Germaniei si alti lideri europeni sustin sfidator sfarsitul unei ere.
Timp de decenii, datand de pe vremea Uniunii Sovietice, Moscova a insistat Germaniei si altora ca este un partener energetic de incredere, indiferent de contextul politic. Dar acum, spun liderii europeni, domnul Putin a zdrobit aceasta intelegere.
„Ceva care a fost valabil in timpul Razboiului Rece nu se mai aplica”, a spus domnul Scholz. „Rusia nu mai este un furnizor de energie de incredere. Asta face parte din noua realitate.”
Aceasta noua realitate, poate, nu ar fi trebuit sa fie un astfel de soc. Abordarea gazelor a domnului Putin dateaza din 2004, cand Gazprom a taiat livrarile catre Belarus, intr-o lupta pentru controlul unei conducte de tranzit in Europa de Vest.
In 2009, cand Ucraina a cautat sa adere la NATO sub un presedinte pro-occidental, domnul Putin a ordonat o reducere drastica a fluxurilor de gaze prin tara; dupa ce Ucraina a ales un presedinte pro-rus un an mai tarziu, Kremlinul l-a recompensat cu o reducere cu 30 la suta a pretului gazelor naturale.
Si chiar inainte ca Rusia sa invadeze Ucraina, a redus exporturile in vara lui 2021 si nu a reumplut depozitele detinute de Gazprom in Europa.
Serghei Vakulenko, un analist din Bonn, Germania, care a lucrat ani de zile in industria energetica a Rusiei, a spus ca, in ultimele doua decenii, oficialii rusi au vazut puterea geopolitica pe care Statele Unite au obtinut-o din influenta lor asupra sistemului financiar global si au cautat sa valorificarea statutului Rusiei de mare exportator de energie intr-un mod similar.
„A existat o mare dorinta, ca superputere, de a avea ceva asemanator”, a spus el. „A existat sentimentul ca petrolul si gazele erau raspunsul.”
Cu toate acestea, reducerile Rusiei in exporturile de gaze catre Europa de la invadarea Ucrainei sunt de un ordin diferit de marime. „Acesta este acum doar santaj”, a spus Mikhail Krutikhin, un analist energetic rus. „Nu am mai vazut-o la aceasta scara pana acum.”
Mergand atat de departe, domnul Putin a invitat, de asemenea, riscuri mai mari. O prognoza economica interna a guvernului rus a estimat ca o intrerupere completa a gazului in Europa ar costa pana la 6,6 miliarde de dolari in venituri fiscale pierdute.
Dar, avand in vedere ca Gazprom a obtinut un profit record de 41,75 miliarde de dolari in prima jumatate a anului – din care 10 miliarde de dolari a transferat-o Kremlinului – acesta este un cost pe care dl Putin l-a calculat a fi acceptabil.
Pentru Rusia, petrolul este cea mai mare sursa de venituri, iar domnul Putin ar putea fi dornic sa foloseasca gazul ca arma politica cat poate, a spus Thomas O’Donnell, un expert de la o scoala de politici publice din Berlin.
„Aici este locul in care are cea mai mare parghie pentru a provoca cele mai multe probleme in Uniunea Europeana”, a spus domnul O’Donnell. El a adaugat: „Este o parghie pe care stie ca o va pierde intr-un an – sau poate chiar dupa aceasta iarna”.
Si multe pot depinde de severitatea iernii.
Chiar daca importurile de gaze naturale lichide in Europa din alte surse continua la un ritm record, un studiu a estimat ca oprirea completa a aprovizionarii rusesti ar necesita ca intreaga Europa sa-si reduca consumul cu 15%.
Natiunile europene care obisnuiau sa se bazeze pe importurile de gaze rusesti pentru o mare parte din productia lor interna de energie s-au intrecut pentru a umple instalatiile de stocare a gazelor. Germania are acum o capacitate de 86%, cea a Italiei la aproape 84%.
In Germania, marii jucatori din industrie au reusit pana acum sa-si reduca consumul cu aproximativ 20 la suta. O cantitate similara ar trebui redusa din uz casnic, conform modelelor ministerului german al energiei si economiei, daca gazul rusesc ramane oprit. Daca gospodariile nu reduc, a avertizat in repetate randuri autoritatile de reglementare a gazelor din Germania, optiunea ar putea fi rationalizarea.
Europa isi propune sa aiba suficiente solutii de gaze naturale lichide pana anul viitor. Germania a semnat recent un acord pentru un al cincilea terminal plutitor de GNL, in timp ce terminalele din Belgia, Franta si Tarile de Jos sunt complet rezervate.
Cheia pentru a supravietui in aceasta iarna in fata unei inchideri Nord Stream va fi cat de bine lucreaza impreuna statele europene.
Pana acum, doar Ungaria a semnat un acord pentru aprovizionare suplimentara cu Gazprom.
Franta si Germania, in schimb, au convenit ca Parisul va trimite orice exces de gaz in Germania, unde este mare nevoie, iar in schimb Berlinul a promis ca va trimite electricitatea suplimentara.
Problema dificila va fi ce se intampla in cazul in care industria germana mai critica ar trebui sa reduca, iar alegatorii incep sa insiste ca proviziile sa nu fie redirectionate catre vecini – cum ar fi Republica Ceha, unde 70.000 de oameni au iesit deja in semn de protest fata de cresterea preturilor. Este o provocare pe care multi lideri europeni se pot confrunta in aceasta iarna, a avertizat Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei.
„Aceasta va fi intrebarea centrala care ne va pune cu adevarat la incercare in lunile urmatoare”, a spus doamna Baerbock, la o intalnire a ambasadorilor germani la Berlin. „Vom fi capabili sa ne asiguram impreuna, in solidaritate, aprovizionarea cu energie pentru toti oamenii din Europa?”
