Cresterea ratelor dobanzilor era de asteptat sa puna economia SUA in sens invers. Acum lucrurile par mai roz, dar nu trageti inca dopurile de sampanie.

Anul trecut, pe masura ce factorii de decizie politica au crescut fara incetare ratele dobanzilor pentru a combate cea mai rapida inflatie din ultimele decenii, prognozatorii au inceput sa vorbeasca ca si cum o recesiune – contractie economica mai degraba decat crestere – nu ar fi o problema de „daca”, ci de „cand”. Posibil in 2022. Probabil in prima jumatate a anului 2023. Cu siguranta pana la sfarsitul anului. In decembrie, mai putin de un sfert dintre economisti se asteptau ca Statele Unite sa evite o recesiune, a constatat un sondaj.

Ascultati acest articol

Dar anul s-a incheiat cu peste jumatate, iar recesiunea nu se gaseste nicaieri. Nu, cu siguranta, pe piata muncii, deoarece rata somajului, de 3,6 la suta, se apropie de un minim de cinci decenii. Nu in cheltuielile de consum, care continua sa creasca, nici in profiturile corporative, care raman robuste. Nici macar pe piata imobiliara, industria care este de obicei cea mai sensibila la cresterea ratelor dobanzilor, care a dat semne de stabilizare dupa scaderea anului trecut.

In acelasi timp, inflatia a incetinit semnificativ si pare sa se raceasca in continuare – oferind speranta ca cresterile ratelor dobanzilor se apropie de sfarsit. Toate acestea conduc economistii, dupa un an petrecut fiind surprinsi de rezilienta redresarii, sa se intrebe daca o recesiune va veni deloc.

„Sansele unei aterizari usoare sunt mai mari – nu exista nicio indoiala in acest sens”, a spus Diane Swonk, economist sef la KPMG US, referindu-se la posibilitatea de a reduce inflatia fara a provoca o scadere economica. „Sunt mai optimist decat eram acum sase luni: aceasta este vestea buna.”

Publicul se simte, de asemenea, mai insorit, desi abia exuberant. Masurile increderii consumatorilor au crescut recent, desi sondajele arata ca majoritatea americanilor inca se asteapta la o recesiune sau cred ca tara este deja intr-una.

Exista inca multe care ar putea merge prost, ceea ce a remarcat doamna Swonk. Inflatia s-ar putea, din nou, sa se dovedeasca mai incapatanata decat se astepta, determinand Rezerva Federala sa continue cu cresterea ratelor dobanzii pentru a o reduce. Sau, pe de alta parte, masurile deja luate de Fed ar putea afecta cu o intarziere, racind brusc economia intr-un mod care nu a aparut inca. Si chiar si o incetinire inainte de o recesiune ar putea fi dureroasa, ducand la disponibilizari care ar putea afecta in mod disproportionat lucratorii de culoare si hispanici.

„Soft este in ochii privitorului”, a spus Nick Bunker, director de cercetare economica nord-americana la site-ul de cariera Indeed.

Economistii se feresc sa declare victoria prematur – arsi, poate, de episoadele trecute in care au facut exact asta. La inceputul anului 2008, de exemplu, o serie de date economice pozitive i-au determinat pe unii prognozatori sa concluzioneze ca Statele Unite au trecut prin criza creditelor ipotecare subprime fara a cadea intr-o recesiune; cercetatorii au ajuns ulterior la concluzia ca unul a inceput deja.

Dar deocamdata, cel putin, vorbirea despre scenariile cele mai defavorabile – inflatia fulgeratoare pe care Fed se straduieste sa o imblanzeasca sau „stagflatia” in care preturile si somajul cresc in tandem – a cedat conversatia unui optimism prudent.

„Am vazut o serie uriasa de socuri, asa ca nu pot prezice ce va rezerva viitorul”, a declarat Lael Brainard, un consilier economic de top la Casa Alba, intr-un interviu saptamana trecuta. „Dar pana acum, datele sunt foarte in concordanta cu moderarea inflatiei si o piata a muncii inca rezistenta.”

Inflatia a scazut.

Economistii au devenit mai optimisti din doua motive principale.

Prima este inflatia in sine, care s-a racit rapid in ultimele luni. Indicele preturilor de consum in iunie a crescut cu doar 3% fata de anul precedent, comparativ cu un varf de 9% vara trecuta. Acesta este partial rezultatul unor factori care este putin probabil sa se repete – nimeni nu se asteapta ca pretul petrolului sa continue sa scada cu 30% pe an, de exemplu.

Dar masuratorile inflatiei subiacente au aratat, de asemenea, progrese semnificative. Si consumatorii si intreprinderile par sa se astepte ca cresterile preturilor sa revina la normal in urmatorii cativa ani, ceea ce face mai putin probabil ca inflatia sa devina incorporata in economie.

Racirea inflatiei ar putea permite Fed sa continue sa-si incetineasca campania de crestere a ratelor dobanzilor sau poate chiar sa opreasca cu totul cresterea ratelor dobanzilor mai devreme decat era planificat. Acest lucru ar putea reduce sansele ca factorii de decizie sa mearga prea departe in efortul lor de a controla inflatia si de a provoca o recesiune din greseala.

„Lucrurile au mers in directia in care ai avea nevoie sa mearga pentru ca tu sa aterizezi usor”, a spus Louise Sheiner, fost economist Fed, care este acum la Brookings Institution. „Nu inseamna ca esti garantat ca il vei obtine, dar cu siguranta este mai probabil decat daca inflatia ar fi inca 7 la suta.”

Piata muncii a fost rezistenta.

Al doilea motiv pentru optimism a fost racirea treptata a pietei muncii de la un fierbere la fierbere puternica.

Redeschiderea rapida a economiei in 2021 a dus la un dezechilibru urias intre cerere si oferta: restaurantele, hotelurile, companiile aeriene si alte afaceri aveau brusc de ocupat sute de mii de locuri de munca si nu erau suficienti oameni pentru a le ocupa. Pentru lucratori, a fost un moment rar de parghie, care a dus la cea mai rapida crestere a salariilor din ultimele decenii. Dar economistii s-au ingrijorat ca aceste castiguri rapide ar putea face dificila tinerea sub control a inflatiei.

In ultimele luni, insa, frenezia s-a domolit. Angajatorii nu posteaza atat de multe locuri de munca. Angajatii nu trec de la un loc de munca la altul la fel de liber in cautarea unui salariu mai mare. In acelasi timp, milioane de muncitori s-au alaturat sau s-au reintegrat in forta de munca, contribuind la atenuarea penuriei de forta de munca.

Pana acum, insa, aceasta relaxare s-a produs fara o crestere semnificativa a somajului. Rata somajului este aproximativ aceeasi pe piata puternica a muncii care a precedat pandemia. Unele industrii, cum ar fi tehnologia si finantele, au concediat angajati, dar cei mai multi dintre acestia si-au gasit alte locuri de munca relativ repede.

„Supraincalzirea pietei muncii scade substantial, pana la niveluri la care nu mai este atat de ingrijoratoare”, a declarat Jan Hatzius, economist sef la Goldman Sachs.

Domnul Hatzius, care a fost mult timp mai optimist cu privire la perspectivele unei aterizari usoare decat multi dintre colegii sai de pe Wall Street, si-a redus luni probabilitatea estimata de recesiune la 20% de la 25%. El a spus ca progresele recente ale inflatiei si ale pietei muncii – precum si ale cheltuielilor de consum si alte domenii – sugereaza ca economia trece treptat peste perturbarile din ultimii cativa ani.

„Vedem cealalta parte a pandemiei”, a spus el. „Pandemia a creat toate aceste turbulente enorme in economii, iar acum cred ca va disparea, iar pentru mine aceasta este tema primordiala.”

Riscurile raman

Cu toate acestea, multi economisti sunt mai putin optimi. Inflatia, cel putin excluzand preturile volatile la alimente si energie, ramane cu mult peste tinta anuala de 2% a Fed, la 4,8% in iunie. Si, desi pana acum progresul in ceea ce priveste inflatia ar fi putut fi relativ nedureros, nu exista nicio garantie ca va continua – angajatorii care au raspuns initial la rate mai mari ale dobanzilor angajand mai putini lucratori ar putea incepe in curand sa reduca locurile de munca.

„Oamenii care fac ture de victorie declarand o aterizare usoara cred ca sunt prematuri”, a spus Laurence M. Ball, un economist Johns Hopkins, care anul trecut a scris o lucrare influenta in care concluzioneaza ca ar fi dificil pentru Fed sa readuca inflatia la 2% fara un crestere semnificativa a somajului.

O parte a problemei este ca Fed are o marja mica de eroare. Actionati prea agresiv pentru a controla inflatia, iar banca centrala ar putea impinge economia intr-o recesiune. Faceti prea putin, iar inflatia ar putea reveni, fortand factorii de decizie sa reprime.

Neil Dutta, seful departamentului de cercetare economica la Renaissance Macro, a spus ca este ingrijorat de faptul ca piata puternica a muncii va alimenta o noua accelerare a economiei, ceea ce va duce la o reluare a cresterilor rapide ale preturilor – un „boom inflationist” care inverseaza o mare parte din progresul recent.

„In urmatoarele trei pana la sase luni, dinamica inflatiei va arata destul de bine – se va simti ca o aterizare usoara”, a adaugat el. „Intrebarea este, ce urmeaza dupa?”

Apoi, sunt factorii in afara controlului politicienilor. Preturile petrolului, care au crescut anul trecut, cand Rusia a invadat Ucraina, ar putea face acest lucru din nou. Si preturile alimentelor ar putea incepe sa creasca din nou – o posibilitate care a devenit mai reala saptamana aceasta, cand Rusia a anulat un acord pentru a permite Ucrainei sa exporte cereale in Marea Neagra.

Avand in vedere ca economia incetineste deja, chiar si evolutii relativ mici – cum ar fi reluarea pe cale a platilor imprumuturilor pentru studenti, care va pune sub presiune finantele multor adulti mai tineri in special – ar putea fi suficiente pentru a distruge redresarea, a declarat Jay Bryson, economist sef pentru Fantani Fargo.

„Chestia cu imprumuturile pentru studenti nu este, in sine, suficienta pentru a provoca o recesiune, dar daca aveti o recesiune, ar putea fi un fel de moarte prin taierea unei mii de hartie”, a spus el.