Rusia va pierde batalia energetica pe care o duce impotriva Occidentului, potrivit Fatih Birol, directorul executiv al Agentiei Internationale pentru Energie (AIE).

„Chiar inainte de invazia Ucrainei, aproximativ 65% din totalul exporturilor de gaze rusesti au mers in Europa, iar 55% din exporturile de petrol rusesc au fost in Europa”, a declarat Birol.

„Europa a fost de departe cea mai mare piata, cel mai mare client pentru Rusia, iar Rusia a pierdut acest client pentru totdeauna. Cel mai mare client”.

Comentariile lui Birol par sa se refere la actiunea de razbunare pe care Uniunea Europeana a intreprins-o ca raspuns la razboiul din Ucraina: un embargo petrolier aproape total asupra gazului rusesc si un impuls extrem de costisitor pentru diversificarea furnizorilor de gaze, in principal prin gaz natural lichefiat (GNL).

Intrebat daca Rusia ar putea inlocui clientii europeni cu alte regiuni, Birol a spus ca nu ar fi usor, deoarece „o mare parte” de gaz rusesc provine din Siberia de Vest si apoi curge in Europa prin conducte.

Construirea de noi conducte catre China sau India ar putea dura pana la 10 ani, a prezis el, si o cantitate semnificativa de tehnologie si investitii.

“Nu vindeti ceapa in piata, vindeti gaze naturale. Este o alta afacere”, a spus Birol. „Asadar, inlocuirea exporturilor de gaze naturale catre Europa cu Rusia este, pe termen scurt, un vis”.

Dar Rusia nu este singura tara care trece prin vremuri tulburi.

In interviul sau, inregistrat la sediul AIE din Paris, Birol a vorbit despre o criza internationala de amploare si intindere fara precedent, care a facut ravagii in toate colturile lumii.

„Suntem in mijlocul primei crize energetice cu adevarat globale. Lumea noastra nu a fost niciodata martor la o criza energetica cu aceasta profunzime si cu aceasta complexitate”, a spus el.

“In anii 1970, am avut o criza a petrolului, dar era doar petrol. Acum avem petrol, gaze naturale, carbune, electricitate. Motivul este foarte simplu: Rusia, tara care a invadat Ucraina, este cel mai mare exportator de energie al lume.”

„Iarna viitoare poate fi si mai grea”

Birol a descris Europa drept „epiccentrul” furtunii si a caracterizat dependenta ei de decenii de combustibili rusi ieftini drept o „greseala” la radacina crizei actuale.

Seful IEA a prezis ca continentul va putea trece prin iarna viitoare doar cu niste „vanatai economice si sociale” si fara pagube majore — dar numai daca iarna „nu este prea lunga si nici prea rece si daca exista fara surprize majore.”

Birol si-a exprimat totusi o ingrijorare mai mare cu privire la iarna 2023-2024, invocand trei factori cheie: absenta gazului rusesc in Europa, redresarea economica a Chinei si conditiile mai stricte de pe pietele GNL.

„In urmatorii cativa ani, trebuie sa fim pregatiti sa facem fata preturilor volatile si ridicate la energie si trebuie sa gasim solutii”, a spus el. „Dar sa fiu foarte sincer, iarna aceasta este grea si iarna viitoare poate fi si mai grea”.

Intrebat despre dezbaterea in curs despre un posibil plafon la nivelul UE la preturile gazelor, Birol a spus ca ar putea fi o „idee buna”, atata timp cat plafonul este suficient de mare pentru a mentine blocul ca un client atractiv pentru producatorii de GNL.

Reumplerea cu succes de anul acesta a depozitelor subterane – umplute la peste 93% din capacitate – a fost rezultatul platirii „mai multi bani” de catre Europa decat alti clienti GNL.

„Daca punem plafonul de pret prea mic, atunci puterea noastra competitiva va fi mult mai mica”, a explicat Birol.

In ceea ce priveste achizitiile comune de gaze, o propunere care a castigat mai multa tractiune in randul tarilor UE, seful AIE ca, daca tarile europene reusesc sa „apara ca un cumparator puternic”, ar putea depasi alti clienti GNL din intreaga lume.

Vorbind despre petrol, principala sursa de venituri a Rusiei, Birol nu si-a ascuns nemultumirea fata de cea mai recenta decizie a OPEC de a reduce productia cu doua milioane de barili pe zi, in incercarea de a creste preturile. El a sustinut ca cel mai important cartel petrolier din lume ar fi trebuit sa actioneze mai responsabil intr-o perioada de criza.

“Acum, au decis sa-si reduca productia de petrol, ceea ce va impinge pretul in sus. Prin urmare, inflatia va creste si economia globala ar putea intra in recesiune”, a spus el.

„Este o decizie foarte riscanta si, din punctul meu de vedere, nefericita”.