NATO si Rusia: opinii contradictorii in sud-estul Europei

NATO este impartita in mod neobisnuit cu privire la modul de a face fata Rusiei in escaladarea crizei din cauza Ucrainei. „SUA si Regatul Unit sunt in favoarea descurajarii si a unei linii dure; Germania, Franta si Italia pun accentul pe dialog, iar un al treilea grup, inclusiv Bulgaria, Ungaria si Slovacia, doreste sa ramana in afara conflictului si a oricarei desfasurari de trupe”, spune Stefan Meister, expert in Rusia si Europa de Est la Consiliul German pentru Relatii Externe (DGAP).

El a spus  ca, in timp ce Germania este de obicei veriga moderata intre aceste grupuri, aceasta legatura lipseste in prezent din cauza conducerii slabe.

El avertizeaza ca, in plus, NATO este deja slabita de populism, Trump si Brexit. „Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, incearca sa exploateze acest lucru pentru a negocia o noua ordine de securitate in Europa – fara Statele Unite”, explica el. Si in aceasta situatie, tarile NATO din sud-estul Europei au un rol neobisnuit de important de jucat.

Croatia: „Daca escaladeaza, retrageti”?

Cu toate acestea, exista cateva voci stridente si conflictuale care se fac auzite in regiune. La sfarsitul lunii ianuarie, presedintele Croatiei, Zoran Milanovic, a starnit confuzie atat in ​​tara, cat si in strainatate, cand a declarat ca, in cazul unui conflict in Ucraina, tara sa se va retrage. Vorbind in capitala Croatiei, Zagreb, Milanovic a spus: „Daca este vorba de o escaladare, ne vom retrage, pana la ultimul soldat croat”. El nu a precizat insa exact ce a vrut sa spuna. Nu exista soldati croati stationati in Ucraina.

Guvernul Croatiei – membru atat al UE, cat si al NATO – a emis imediat o declaratie contradictorie. „Presedintele nu vorbeste pentru Croatia, ci pentru el insusi”, a spus ministrul croat de externe, Gordan Grlic Radman. „Suntem si ramanem un membru loial al NATO”.

Ceea ce este mai ciudat la amenintarea presedintelui croat este ca nimeni – nici NATO, nici SUA, nici Ucraina – nu a cerut implicarea armatei croate. “Declaratiile lui Milanovic servesc unor scopuri politice interne. Ele trebuie vazute pe fundalul ceartei sale in curs cu prim-ministrul Andrej Plenkovic”, a explicat Filip Milacic de la Fundatia Friedrich Ebert din Viena, intr-un interviu acordat. „In ultimul timp, presedintele pare sa joace cartea nationalistului. L-a numit pe Milorad Dodik, liderul sarb bosniac, „partener” si vrea sa fie multumit de nationalistii croati, care viseaza sa redeseneze granitele in Bosnia, cu sprijinul Rusiei. .”

Bulgaria: Istoria ca „lobbyist” pentru Rusia

Intr-o aparitie la televiziunea bulgara BTV din 1 februarie 2022, ambasadorul rus Eleonora Mitrofanova a spus foarte clar ce cere Rusia de la NATO: sa se retraga in spatele granitelor statelor care au fost membre ale organizatiei in 1997. Acest lucru ar necesita ca NATO sa retrage toate trupele din tari precum Romania si Bulgaria si isi inchide bazele acolo. Mitrofanova a spus ca aceste tari ar putea ramane in mod oficial membre NATO – dar doar formal.

Ministrul bulgar al apararii, Stefan Yanev, se pare ca este confortabil cu ideea. In decembrie 2021, el a fost mustrat public de prim-ministrul, Kiril Petkov, dupa ce a vorbit pe Facebook impotriva redistribuirii trupelor NATO in Bulgaria. Intr-o audiere parlamentara din luna urmatoare, Yanev a declarat apoi: „Ar trebui sa incetam sa mai citim presa straina si sa mai facem speculatii. Ar trebui sa fim bulgarofili si sa gandim in termeni de interese nationale bulgare”. Daca trupele NATO ar fi stationate in Bulgaria, a spus el, ar trebui sa fie exclusiv bulgare.

Exista un fundal politic intern pentru accentul pus pe „interesele nationale” si in Bulgaria. In decembrie 2021, partidul nationalist Renasterea a intrat in parlament si de atunci a facut presiuni asupra guvernului. Ambasadorul Eleonora Mitrofanova este foarte constienta de simpatiile traditionale pro-ruse ale nationalistilor bulgari. „Rusia are o influenta in Bulgaria: istoria noastra comuna”, spune ea. „Acesta este cel mai important lobbyist, cel mai important influencer in relatiile noastre”.

Romania: 60% aprobare

Situatia in Romania este cu totul diferita. Alaturi de Germania si Polonia, este una dintre tarile in care sunt deja dislocate trupe suplimentare americane si NATO. Potrivit unui sondaj al institutului de sondaj INSCOP Research, dintre toate tarile din regiune, Romania este cea in care NATO se bucura de cel mai inalt nivel de incredere in randul populatiei. „Trupele suplimentare NATO nu sunt doar binevenite, ci sunt si un atu politic pentru guvern”, a declarat Sorin Ionita, politolog la think tank-ul Expert Group din Bucuresti. „Nici macar nationalistii nu indraznesc sa se pronunte impotriva lui”.

Ungaria este, de asemenea, un punct central pentru desfasurarea de trupe NATO, deoarece, la fel ca Romania, impartaseste granita cu Ucraina. Premierul Viktor Orban mentine de ani de zile o „relatie speciala” cu Rusia. Admiratia sa publica pentru presedintele Putin si respingerea sanctiunilor impotriva regimului sau i-au adus porecla de „pinscherul lui Putin”.

La inceputul lunii februarie 2022, Orban a calatorit la Moscova in ceea ce el a numit o „misiune de pace”. Cu toate acestea, principalele probleme in discutie au fost de fapt aprovizionarile cu gaz rusesc, pe care Ungaria il cumpara cu mult sub valoarea de piata si implicarea Rusiei in extinderea centralei nucleare de la Paks. In consecinta, Budapesta evita orice discutie despre implicarea Ungariei in activitatile NATO.

Turcia: Un „act de echilibru delicat”

Turcia este un membru NATO important din punct de vedere strategic, care are si o relatie deosebit de complexa cu Rusia. Putin si presedintele Recep Tayyip Erdogan coopereaza in razboiul civil din Siria, dar in Libia sustin diferite grupuri. Erdogan si-a respins mai intai partenerii NATO cumparand rachete rusesti de aparare antiaeriana S-400 – apoi Ankara a furnizat Ucrainei drone militare. La fel ca Germania, Ungaria si Bulgaria, Turcia este, de asemenea, dependenta de gazul si petrolul rusesc.

„Este un act de echilibru delicat pentru Ankara”, spune Asli Aydintasbas de la Consiliul European pentru Relatii Externe. „Erdogan are o legatura speciala cu Ucraina si o va sprijini atat pe aceasta, cat si pe NATO. Pe de alta parte, nu trebuie sa-l enerveze atat de tare pe Putin incat sa opreasca gazul sau sa caute razbunare in Siria”.

Balcanii de Vest: Putin si elitele nationaliste

„Putin stie exact ce vrea in Europa de Est – spre deosebire de Occident”, comenteaza expertul britanic in Europa de Est, Timothy Garton Ash, in ziarul The Guardian. „El vrea sa restabileasca cat mai mult din imperiu, statutul de mare putere si sfera de influenta pe care Rusia le-a pierdut atat de dramatic in urma cu 30 de ani, odata cu dezintegrarea Uniunii Sovietice”. In sud-estul Europei, Kremlinul isi propune sa realizeze acest lucru prin intermediul gazului ieftin si al nationalismului.

Filip Milacic de la Fundatia Friedrich Ebert adauga: „De asemenea, Rusia ofera elitelor nationaliste din Balcanii de Vest ceva ce Occidentul nu ofera si nu ar trebui sa ofere: promisiunea retrasarii granitelor din regiune”.

Cu toate acestea, in opinia lui Stefan Meister de la DGAP, gazul ieftin, nationalismul si dezacordul nu vor fi suficiente pentru a diviza NATO in cazul unui conflict. „In acest moment, ca putere conducatoare, SUA este capabila sa se afirme. NATO este relativ unita in ceea ce priveste descurajarea si, atunci cand vine vorba de aceasta, chiar daca statele mai mici se retrag, nu isi vor invoca loialitatea fata de alianta in Intrebare. Se furnizeaza arme, se intaresc trupele – si se castiga timp in ceea ce priveste Rusia”.